„Grecul” din atacul lui Dinamo Slatina

fanionLa mijlocul anilor 70 stadionul 1 Mai  din Slatina avea două tribune  cu aproximativ 5-6 000 de locuri, dar la meciurile echipei Dinamo Slatina veneau  şi 7-8000 de oameni. Ca să strângi atâta lume în tribune trebuie să faci spectacol, iar un spectacol ţi-l garantează  numai jucători de valoare. Spre deosebire de astăzi,  Divizia B de la mijlocul anilor 70 avea capacitatea sa ofere spectacol..

Este suficient să amintim o parte dintre  rivalii tradiţionali ai Slatinei : Chimia Râmnicu – Vâlcea şi  Rapid , ambele câştigatoare ale Cupei României  în 1973 respectiv 1975,  Progresul Bucureşti , Steagu Roşu Braşov.

Slatina  fotbalistică  şi-a adus contribuţia pentru o perioadă  scurtă  la fotbalul spectacol în perioada mai sus amintită ,  ajutată  de  statutul de echipă  satelit a lui Dinamo Bucureşti statut care îi oferea dreptul la transferul  unor jucători pe care în mod normal nu avea cum să-i legitimeze. După  ce aţi aflat povestea lui Toma Zamfir, primul  golgheter din era Dinamo, astăzi îl vom readuce în memoria suporterilor trecuţi de prima tinereţe pe golgheterul din sezonul 1974-1975.

din sla

Nimeni nu bănuia că  pentru a-l reântâlni pe marcatorul sezonul 74-75 trebuie să vizităm centrul  vechi al Bucureştiului şi să  ascultăm muzica grecească . Cântăreţul localului respectiv chiar are legături puternice cu fotbalul şi  trebuie mărturisit că a meritat cu prisosinţă acest mic itinerar. A făcut parte din lumea bună a fotbalului şi are un traseu la fel de interesant ca cel al lui Toma Zamfir. A jucat alături de marii jucători ai ţării din perioada respectivă : Mircea Rădulescu, Jamaischi, Mircea Sandu  la Sportul Studenţesc,: Oblemenco, Deselnicu, Bădin , Marcu , Strâmbeanu la Craiova.   Mulţi se întreabă  ce legătura este între Dinamo Slatina şi localul din centrul vechi al Bucureştiului. In unul din localurile cu specific  grecesc din Centrul Vechi, cântă  fostul atacant al echipei Dinamo Slatina, Constantin  Pană ( nici o legătură cu Titi Pană ).

sportul

Viaţa bate filmul

Vorbăreţ , spontan şi nu în ultimul rând, posesor al unui simţ al umorului cu totul special, Constantin  Pană  a   speculat toate oportunităţile care ţi le oferă  fotbalul  şi astăzi la  65  de ani , dacă  îl asculţi  viaţa lui pare un scenariu de film. Aromân,  după  bunica din partea mamei, s-a născut la 5 martie 1949 la Timişoara într-o familie de intelectuali, tatăl său a fost inginer agronom. In anii 50 au fost deportaţi în Bărăgan. Etniile prezente aproape de graniţa cu Iugoslavia, în special în Banat erau considerate de comunisti drept „elemente cu un factor ridicat de risc”. In anii 60 au ajuns aproape de Bucureşti.

Am facut Liceul la Lehliu, tatăl meu a ţinut neapărat ca eu şi fratele meu să avem o meserie. Fotbalul mi-a înlesnit traseul  către învăţamântul superior. Am jucat la Sportul Studenţesc două  sezoane , am plecat după ce antrenorul Motroc a fost dat afară. Am fost un tip răzvrătit, nu am plecat capul niciodată. Am reuşit să mă transfer tot la o echipă studenţească.  Universitate Craiova m-a vrut şi astfel am luat contact cu oltenii prima dată . Era 5 ianuarie 1973, chiar în ziua aia ,  a plecat de la Universitatea la Sportul  Narcis Ciocârlan,  nu pot să uit asta”.

 cernaianu

 A debutat în primul eşalon cu Sportul Studenţesc  în vara anului 1972. Evoluţia echipei Sportul în sezonul 1972-1973 a fost din păcate dezastruoasă. Chiar şi în astfel de condiţii, meciul  de referinţă pentru  tânărul  Constantin Pană,  care a marcat un gol şi a reuşit multe alte faze spectaculoase rămâne,  Sportul Studenţesc – Dinamo 3-0 , disputat la 24 septembrie 1972, celelate două  reuşite au aparţinut lui : M.Sandu si  Jamaischi.  Iată  formaţia  Sportul în partida respectivă : Ion Vasile – Tănăsescu, D. Nicolae, G.Ionescu , Cojocaru – Jamaischi ( min 60 Radu ) , Damian – Leşanu, Pană , M. Sandu, Manea ( min 80 Kraus ). Vezi jos fotocopie Sportul / 25 septembrie 1972

pana

Aromânul şi oltenii

 La Slatina a ajuns în vara lui 1973 după  un scurt popas la Craiova. La Universitatea a apărut mai mult din postura de rezervă, este suficient să amintim ce atacanţi  avea Craiova în perioada respectivă : Oblemenco, Bălan, Marcu, Tarălungă.

 “ In ianuarie 1973 am plecat la Craiova iar  în scurt timp  am reuşit să  intru la facultate şi în vara a trebuit să  plec în armată pentru 9 luni. Am fost repartizat la Slatina unde tocmai se încerca formarea unei echipe de fotbal,  o echipă alcatuită din jucatori de la juniorii lui Dinamo . După  un an, cei de la Dinamo Bucureşti au venit după mine si dupa Zamfir . Nu mi-a placut la Dinamo niciodată  şi am refuzat. Tomiţă  a fost convins , eu am rămas la Slatina înca un an  şi pentru că  la echipă a venit antrenor Haralambie Eftimie”.

sames

În primul sezon  jucând mai mult la mijloc, Pană  marchează  doar 6 goluri , a fost anul lui Toma Zamfir . In sezonul următor cu “grecul” Eftimie pe bancă, Constantin Pană  iese golgheterul echipei cu 11 goluri, iar în presa locală  apare pe locul 3 în primii zece sportivi ai judeţului Olt după  C-tin Eftimescu şi Iosif Gungiu .In  atacul lui Dinamo Slatina erau jucători la  care multe echipe nici măcar nu visau .

 “ Aveam echipă  puternică , marcam câte 45-50 de goluri pe campionat. Cel mai bine m-am înteles cu Bucurescu.  Asaftei şi  Şoarece erau ca şi copii noştri,  erau juniori echipei. La un moment dat în atac erau şi Piţurcă, Gojgaru jucători foarte buni. Am fost angajat la Inspectoratul de Miliţie Olt cu gradul de plutonier. Slatina a rămas în inima mea şi pentru că  acolo m-am căsătorit . Slatina era un oraş mic, petreceam timpul liber alături de prieteni  la Parc Hotel , era singurul loc  în care puteai să asculţi  muzică bună.

Pana

Adrian Păunescu îl botezase  „cântăreţu”

A avut posibilitatea să se întoarca în  oraşul său natal,  Poli Timişoara aflată în cantonament la Herculane  alături de Universitatea Craiova l-a vrut dar legătura sentimentală  nu mai era aceiaşi. După doi ani petrecuti la Slatina, Brasovul este următoarea destinaţie fotbalistică. Aici este legitimat la CSU Brasov  unde reuşeşte să termine şi facultatea. La Slatina ajunge la schimb,  Petre Manea cunoscut suporterilor sub numele de “Moşu”. Pentru Pană, legătura  dintre muzică şi fotbal este  mai strânsă  decât am crede.

„Am cântat de la patru  ani, dar numai de placere. Când venea  la Craiova, regretatul Adrian Păunescu prima dată întreba de mine, imi zicea “Cântareţu” îşi aminteste fostul golgheter al Slatinei. După  ce a lăsat fotbalul, asta se întâmpla în 1982 la 33 de ani ,  s-a dedicat exclusiv muzicii.  La recomandarea unor prieteni care il cunoşteau a cântat în Poiana Braşov la restaurantul “ Capra Neagră” şi pe litoral alături de artişti consacraţi cum ar fi : Dan Spataru, Gil Dobrica samd. La începutul  anilor 1990 pleacă în Grecia şi până în anul 2000 are ocazia să  cunoască, şi să se îndragostească de tot ceea ce înseamnă  cultura şi muzica grecească.

c pana

 “ Profesorul meu de muzica, Muşat, ştiind că am origini greceşti mi-a recomandat să cânt muzică grecească. După revoluţie , am găsit un impresar care m-a ajutat să plec în Grecia şi timp de zece ani  am colinndat mări şi ţări  pe vase de croazieră”. 

A iubit în egală măsură şi fotbalul şi muzica două  pasiuni care dacă  ştii să le gestionezi fac casă  bună  împreuna. A fost un tip talentat dar nestatornic , a ştiut să fie oprtunist şi a cules apraoape tot ce putea să-i ofere fotbalul şi muzica , fiecare la timpul lor.

Astăzi, nu mai are nici o legătură cu fotbalul, a rămas fidel celei dea doua sa dragoste – muzica. Fostul golgheter al lui Dinamo Slatina, are propria formatie , cântă  într-un local din vechilul centru al Bucurestiului, este căsătorit şi are două  fete.

25sept72

“Bulgarul”  din atacul lui Dinamo Slatina

fanionÎn vara  anului 1973, fotbalul din Slatina s-a trezit în Divizia B, în urma unei decizii a celor de la FRF care au mărit numărul de echipe  în primelor trei eşaloane. Divizia B s-a mărit de la două , la trei serii , aşa că divizionara C, Oltul Slatina care terminase sezonul 1972-1973 pe locul doi  a promovat direct. Primul secretar PCR, Constantin Sandu , mare iubitor al  fotbalului , a dat ordin ca la Slatina să  se facă  demersuri pentru o colaborare cu Dinamo Bucureşti. Clubul bucureştean nu era la prima experienţă, era reprezentat şi la Piteşti, Bacău şamd. A fost cea mai frumoasă  perioadă pentru iubitorii fotbalului din aceasta zonă, perioadă care s-a încheiat în 1979 odată  cu promovarea echipei Viitorul Scorniceşti în Divizia A.

Prin materialul de faţă încercăm să readucem în memorie  jucătorii uitati pe nedrept,  care au scris istorie în fotbalul slătinean

ds2

Sus : C-tin  Stefan -antr. principal, Bold, Ghiţă, Eftimescu, Stoenescu, Stanciu, Ştefan.

Jos :  Şoarece, Marincel, T. Zamfir, Pană, Asaftei

A apărut în fotbalul mare  venit aproape de nicăieri, adică din “Onoare “de la Vîscoza Bucureşti . A  prins după numai un an  la Dinamo Slatina  primul unsprezece al echipei Dinamo Bucureşti , unde  câștiga titlul   naţional. A reuşit să joace aproape în toate partidele în ediţia de debut  în condiţiile în care în atacul „câinilor” mai erau : Mircea Lucescu,  Florea Dumitrache , Dudu Georgescu, Radu Nunweiller şamd.

Nocturna,  nu la incomodat , chiar dacă juca pentru prima data pe stadionul „23 August”  şi în etapa a III a , a marcat în poarta Stelei . Au urmat cupele europene, naţionala de tineret , debut cu gol în poarta marelui Tomasewscki , portalul Poloniei .  Foarte rar se mai întâmplă  aşa ceva, omul ăsta chiar era considerat un fenomen. Suporterii slătineni trecuţi de 50 de ani îşi amintesc  cu siguranţă de atacantul Toma Zamfir, căci despre el este vorba.

Nu a stat la Slatina decât un an, suficient însă pentru a fi considerat deschizător de drumuri în  fotbalulu slătinean la începutul deceniului  şapte. Cu el în atac , Dinamo Slatina începea să impună respect în fotbalul mare. În oraşul de pe malul Oltului  a fost adus  de către antrenorul Constantin Ştefan la recomandarea lui Iosif Gungiu  în vara anului 1973 ,atunci  când s-a format  Dinamo Slatina, echipă cu rezultate remarcabile pentru fotbalul din această zonă, performanţe neegalate nici după  patruzeci de ani . Peste tot pe unde a jucat a reuşit să cucerească publicul de la prima întâlnire poate şi prin simplu fapt ca a marcat la fiecare debut. Evoluţiile foarte bune , numărul mare de goluri  l-au adus în atenţia marilor echipe .

dinamo slatina

Primul gol pentru Slatina în divizia B

Nascut la 9 martie 1954  la Popeşti Leordeni,  într-o comunitate bulgăreasca, Toma Zamfir a început fotbalul, la Vâscoza Bucureşti avându-l antrenor pe Iosif Ungureanu.  „ Am venit la Slatina  adus de Gungiu Iosif care este vărul meu primar. Am fost printre primii sosiţi la echipă alături de Nea’  Fane Marlău  ( n.r. C-tin Stefan ) care antrenase juniorii lui Dinamo şi fusese adus la Slatina alături de  câţiva elevi de ai săi să  facă echipă de „B „. Jucătorilor localnici nu lea picat prea bine, spuneau că ei au promovat echipa şi acum joacă alţii, aveau dreptate dar  aşa se intâmplă când vine o conducere nouă povesteşte primul golgheter al Slatinei în Divizia B.

Autorităţile locale au fost prinse oarecum  nepregătite,  stadionul a intrat in renovare , echipa se antrena la Găneasa iar cantonamentul era la Grădinari.  Timpul scurt  avut la dispoziţie  pentru pregătire,  au făcut ca echipa să joace destul de slab în prima parte a campionatului. “Am stat prima dată la hotel până s-au dat în folosinţă garsonierele din Progresul.  Masa o serveam  la popotă la  Şcoala de Miliţie. Stadionul nu avea decât o tribună,  lumea venea la meci,  Geavid îi mobiliza. Lotul era destul de subţire  Nea’ Fane mergea săptămânal la Bucureşti şi mai aducea câte un jucător de la tineretul lui Dinamo.  Am debutat cu victorie împotriva celor de la Electroputere, eu am marcat primul gol în  minutul 9. A fost o centrare şutată a lui Roşu ,  am lovit mingea cu capul puternic, portarul nici nu  avăzuto.  După meci,  Vasilescu  ( n.r. portarul lui Electroputere ) a venit la mine şi m-a întrebat  “Bulgare zi-mi şi mie cu ce ai dat cu capul sau cu piciorul” . O jumatate de an  în „B” a fost suficientă  pentru ca  marile echipe să bată la uşa clubului slătinean şi să se intereseze în ce condiţii poate fi transferat tânărul Toma Zamfir.

DSC09712

Revista „Sport” / septembrie 1974

Mutaţie pe Slatina să nu-l fure Steaua

Marile echipe Steaua şi Dinamo au inceput sa-i dea târcoale tânărului atacant mai ales că stagiul militar bătea la uşa. Cele două cluburi reprezentau Ministerul Apăraii Nationale şi Ministerul de Interne  racolau  cei mai valoroşi sportivi ai ţării. “Primii care s-au interesat de mine au fost cei de la Steaua, care veneau la părinţii mei la Popeşti şi intrebau de mine , se interesau când recrutez. Adevărul este că mă obişnuisem la Slatina, chiar îmi plăcea şi atunci conducerea clubului de la Slatina care era în  relaţii bune cu Dinamo Bucureşti a dat ordin să-mi facă mutaţie la Slatina. Dacă recrutam la Popeşti Leordeni eram ca şi al Stelei , aşa am recrutat la Slatina şi am fost încorporat la Craiova la securitate. Am făcut armata jumătate la Craiova şi jumătate la Bucureşti “ În acel sezon, 1973 – 1974 Dinamo Slatina a terminat pe locul  trei  iar Toma Zamfir a marcat 17 goluri.

dinamo-1974-1975-by-dinamonania-net

Lozul norocos l-a tras Dinamo

Contrar voinţei celor de la Slatina, militar in termen fiind , la finalul sezonului, Dinamo profită şi îl transferă cu armata la Bucureşti . În vara anului 1974, Dinamo pierduse campionatul în faţa Universităţii Craiova,  Dumitrache se certase cu conducerea, ca atare se impuneau  câtea modificări la echipă. “Mi-a fost teama la început , dar m-a încurajat faptul că nea Nae  ( n.r. Dumitru Nicolae Nicuşor )  ţinea foarte mult la mine , Mircea Stoenescu il ţinea la curent cu  evoluţia mea de  la Slatina La echipă erau două grupuri, cei mai  experimenaţi care jucaseră în Mexic 1970  şi noi tinerii  : Custov   ( cel mai bun prieten al meu ) ,  Augustin,  Ion Marin, Lucuţă, Dudu Georgescu, Vrînceanu. Am fost titular de la inceputul campionatului , in etapa a treia am dat gol contra Stelei pe stadionul “23 August” . Totul îmi mergea de minune. Am ieşit campion în 1973-1974, iar  Dudu Georgescu a câştigat gheata de aur” Ce îşi poate dori mai mult un jucător. La 20 de ani , Toma Zamfir îmbracă tricoul lui Dinamo şi joacă alături de  marele Florea Dumitrache iar un an mai târziu devine campion naţional, debutează în naţionala de tineret şi în cupele europene, urmează Real Madrid.

zamfir

Toma Zamfir

Constanţa, prima „coborâre” forţată

Sezonul 1975-1976 a  început pentru noua revelaţie, în nota în care s-a terminat cel anterior , adică foarte bine.  Toma Zamfir marchează golul de onoare al bucureştenilor  în partida pierdută  cu 3-1 in prima etapă cu  CFR Cluj . La Cluj a jucat în centrul atacului dinamovist alături de Mircea Lucescu şi Radu Nunweiller, Dudu Georgescu fiind retras mai în spate.    Ascensiunea de vis se va opri , în etapa a şasea  într-o după  amiază la Constanţa  unde Dinamo juca în campionat împotriva echipe locale,  FC Constanţa. După meci  Dinamo urma să plece  la Madrid pentru meciul din Cupa Campionilor Europeni  cu marele Real Madrid , echipa lui Santillana şi  Netzer.“Pentru meciul de la Madrid , conducerea clubului ne-a comandat costume la tot lotul de jucători. Eu nu am mai apucat să îmbrac costumul pentru că  în  partida de la Constanţa, am fost faultat  grav de un fundaş de la gazde , Mustafa parcă era, a căzut  pe piciorul meu și mi-a rupt genunchiul.  Erau ultimele secunde ale întâlnirii, am insistat la o minge pe stânga ce părea  ca iese  afara, Lucescu a continuat și   din faza  aceea  Dinamo a obținut  lovitura de la 11 metri.  In noaptea în care colegii zburau spre Madrid, eu stăteam cu piciorul în  ghips şi urlam de durere, în locul meu a făcut deplasarea,  Mateescu, un jucător adus de la Braşov. A fost meciul care m-a scos din circuit, au urmat şase luni de recuperare, perioada în care am pierdut  echipa de bază  a lui Dinamo, salvarea a venit tot de la Nea’  Nae care m-a luat la Bacău” povestește  fostul atacant  dinamovist.

DSC09705

Ziarul „Sportul ” / 14 septembrie 1975

A refuzat Progresul

Chiar dacă  a revenit la Dinamo, după  un an de împrumut  nimic nu a mai fost ca înainte. Conştient ca şansele de progres nu mai sunt aceleaşi, deşi potenţialul său încă  îi mai dădea speranţe,  după  un an în care a apărut destul de rar, Toma Zamfir a ales să meargă în B  la Autobuzul Bucureşti . A renunţat să  mai lupte , s-a mulţumit cu un loc călduţ  la divizionara B, unde a jucat caţiva ani.” După  ce m-am intors de la Bacau au vrut să mă  trimită  la Progresul în schimbul unor jucători: Tevi  şi  Apostol,  parca erau. Am refuzat şi ruptura cu Dinamo a fost definitivă . Am ales Autobuzul Bucureşti pentru ca eram şi angajat la intreprindere, am rămas acolo până  s-a desfiinţat . Aveam echipă bună , am jucat alături de : Roşu, Ciornoavă, Margelatu, Sultănoiu  şamd.  Aproape de finalul carierei  am antrenat o grupă de copii”.

Este greu de anticipat unde s-ar fi oprit cariera tânărului Zamfir dacă  nu aparea acel moment nefericit de la Constanţa, cert este că , asemeni multor jucători talentaţi nu s-a realizat pe măsura talentului de care a dispus. Astăzi , Toma Zamfir locuieşte la bloc în Popeşti Leordeni  într-un apartament cu trei camere, după ce casa i-a fost dărâmată cu puţin timp înainte de revoluţie, are doi copii  şi  urmăreşte fotbalul doar la televizor. Iosif Gungiu, vărul său , omul care la luat de la Vâscoza şi la adus la Slatina  este singurul cu care mai ţine legătura dintre cei care au format prima echipă de fotbal în B, în oraşul de pe malul Oltului.

tz

“Zamfir aleargă foarte mult în teren,loveşte mingea bine cu ambele picioare, are o detentă bună şi s-a integrat imediat in tactica şi climatul moral al echipei”

  Dumitru Nicolae Nicuşor – antrenor Dinamo  ( Revista Sport septembrie 1974)

Carte de vizitatz

Toma Zamfir

Născut la 9 martie 1954

Post – atacant

Primul antrenor Iosif Ungureanu

1973 -1974 / Dinamo Slatina

Debut  în divizia A  / 11 august 1974  – Dinamo-  FCM  Reşita 2-1  

1974 – 1975 / Dinamo Bucureşti   31j / 8 goluri

1975 – 1976 / Dinamo Bucureşti    6 / 2

1976 – 1977 / S C Bacău                          26 / 5

1977 – 1978 / Dinamo Bucureşti      4 / 0

Total Divizia A 67 meciuri jucate / 15 goluri marcate.

1978  –  Autobuzul Bucuresti

International de tineret – Nationala sub 23 de ani

Campioanele județului Olt 2004 – 2015 ( IV )

 2003 – 2004  Recolta Bălteni

In ediţia 2003 – 2004 s-au înscris doar 14 echipe. Printre favorite la câştigarea seriei se numără  echipe de tradiţie  precum : Progresul Corabia , Rapid Piatra Olt, Alprom Slatina Petrolul Potcoava  şamd. La finalul campionatului , surprinzator  titlul de  campionă  judeţeană  a revenit echipei Recolta Bălteni , echipă  antrenată  de profesorul Ion Pârvulescu. Fără o bază  materială care să-i permită  o evoluţie în C, echipa din Bălteni cedează locul unei echipe din  Reşiţa.

Lotul echipei Recolta Bălteni, campioană judeţeană 2002 – 2003.

Zamfir – Popa, Postelnicu, Filip, Topelea, Chirea, Constantinescu, Joia, Clipcea, Tănăsie, Boicea  – Florescu, Dogaru, Blidar, Ivăncescu, Enache, Mozăceanu.

Antrenor  : Ion Pârvulescu.

2004 –  2005  Alprom  Slatina

In  aceasta ediție s-au înscris doar 10 echipe, chiar dacă  se promovează  în Liga a III a fără baraj,  nimeni nu vrea sa audă  de fotbal.  Datorita numărului mic de echipe campionatul se joaca după  sistemul dublu,  adică  tur-retur în sezonul de toamna si tur -retur în sezonul de primăvară. Seria este câștigată de Alprom Slatina echipa susţinută de întreprinderea cu acelaşi nume , de  departe cea mai buna echipa din campionat. In sezonul de primăvară, antrenorul Costică  Vlad a beneficiat şi de aportul jucătorilor  care nu au mai intrat în vederile lui Telu Stancu la echipa de eşalon secund  Oltul Slatina.

DSC08365

2005 – 2006 F. C. Balş

 FC Balș  reușește să  câștige campionatul într-o  competiție în care s-au înscris doar 14 echipe. Alături de echipa de pe malul  Olteţului  doar  Oltul Drăgăneşti a contat în disputa pentru titlul de campioană  județeană. Evoluție  modestă a unor echipe cu pretenții cum ar fi  : Constructorul Slatina  locul 10, Progresul II Corabia  – 12 , Oltul II Slatina – 13.

Meci de baraj pentru promovarea în divizia C , campioana județului  Olt,  F.C. Balş v-a întânli campioana judeţului Dolj Gaz Metan Podari. Meciul se v-a desfăşura la Drăgăşani.

F.C. Balş – Gaz Metan Podari 1-1 ( 1-2 prelungiri )

( Barbu’22 / Anuţa’64, Geantă’108

FC Balş: Rizan – Bălan, Manolache, Trepăduş, Stoica – Barbu, Tănăsie, Ţepus, Genovu  – A. Preda, Bica. Au mai jucat : Stancu, Bălşanu, Niculescu. Antrenor Sorin Mogoşanu.

Deşi ratează  promovarea în urma partidei susţinută la baraj, Balşul v-a fi reprezentat în divizia C . Slatina, oraşul reşedinţă de judeţ se trezeste în vara anului 2005  cu două  echipe în divizia C ( Oltul şi Alprom ) si consideră că  este pre-a mult acest lucru şi unifică cele două  echipe rezultând Alro Slatina.  Balşul  primeşte locul rămas vacant precum şi jucători rămaşi în afara lotului .

2006 –  2007  Ştiinţa Drăgăneşti

Ratează  promovarea în liga III a în dauna echipei Juventus Bascov Piteşti ( Argeş ). Partida s-a diputat într-o singură  mansă  la Drăgăşani şi a fost câştigată  cu 3-0 de campioana judetului Argeş .

Stiinţa Drăgăneşti – Juventus Bascov 0-3

( Aldea’11, Visinescu’43, Zorzoliu – autogol’89 )

Oltul 2000 Drăgăneşti: C. Tiţa –  I. Tiţa, Pană, I. Zorzoliu, M. Zorzoliu, Negreanu, Neagu, Obreja, Dogaru, Rădulescu, Rebiga

Antrenor Florin Rădulescu

2007 – 2008  Stiinţa  Dăneasa

După doi ani de  judeţ , Stiinţa Dăneasa reuşeşte să devină  campioană judeţeană. Chiar dacă la finalulu primei părţi a campionatului echipa din Dăneasa ocupă  locul 4, în primăvară , echipa susţinută de primărie reuşeşte să devanseze  în clasament echiple Oltul Drăgăneşti, Constructorul Slatina, şi  Algrup Cambio Teslui. Antrenorul echipei a fost Marian Stuparu.

La baraj se prezintă slab  şi pierde promovarea în divizia C împotriva echipei Prometeu Craiova. Partida s-a jucat la Drăgăşani şi a fost arbitrată de Marius Avram din Bucureşti

C S  Prometeu Craiova –  AS Ştiinţa Dăneasa  3 – 0
(Alin Luţă ‘7, ’90, Fl. Luţă ’22 )

Ştiinţa Dăneasa: Feremet – Chircu, Vlad, Verescu, Ilin, Mitroi, Neagu, Ciobanu, Saboc, Toma, Nămoianu. Au mai jucat: Suican, Vintilă, Cică.

Prometeu Craiova  M. Poenaru –  Rotaru, Sandu, Enache, Chiliman –  Stamin, Beldeanu, Matei, A. Poenaru –  F. Luţă, A. Luţă.  Au mai jucat Corcoveanu, Răducan.

DSC08376

 2008 –  2009 Sportul Vişina Nouă

Ediţia  2008 – 2009  a fost o disputa în patru :  Vișina,  Piatra Olt, Dăneasa  și  Constructorul  Slatina,  spre final doar Sportul și  Rapid Piatra Olt  si-au disputat primul loc .  Sportul Vișina Noua a reușit să  ia fața echipei Rapid Piatra Olt  şi câștiga titlul de campioana județeană după  32 de etape .

Şi  în acest an campioana județului  Olt pierde promovarea în eșalonul  trei , de aceasta dată  în dauna echipei Ghecon  Lapuşata ( Vâlcea ). Partida s-a disputat la Piteşti pe stadionul ‘’Ştrand’’.  După  două  amânări F R F reuseşte cu greu să înceapă  ediţia 2009 – 2010 a Ligii  a III. Motivul acestor amânări, lipsa banilor. Având susţinere financiară, echipa din Vişina va juca în Liga a III a  pe unul din locurile rămase libere în urma refuzului multor echipe de a mai continua în eşalonul trei.

Sportul Vişina Nouă  – Ghecon Lăpuşata 1-2

(Neacşu’14 / Roşoagă’45, Pântea’89 )

Sportul Vişina Nouă : Frăsineanu –  Glişcă, Oprea, Monea, Velica –  D. Mirea, Dima, Nica, Neacşu – Gavrilă, Borda.      Antrenor Gigi Vâlcu

2009 – 2010 C.S.M. Slatina

Ediţia 2009 – 2010 a campionatului judeţean a fost câştigată de C.S.M. Slatina. Grupare înfiinţată în 2009 şi susţinută  financiar de primarie, C.S.M. câştigă dreptul de a merge la baraj după  un parcurs fără greşală.

Într-o serie cu 16 echipe , cu 30 de victorii, 134 goluri marcate şi doar 5 primite a fost cea mai categorigă  victorie din istoria competiţiei. Echipa slătineană va întânli la barajul pentru promovarea în liga III-a , campioana judeţului Gorj, Petrolul Ţicleni. Partida se va desfaşura la Râmnicu – Vâlcea  într-o singură manşă pe teren neutru.

C.S.M. Slatina – Petrolul Ticleni 4-0

( Aria’12, C. Dinu’28, Cocărăscu’39, Gheorghiţă  autogol’50 )

C.S.M. Slatina: Stănciulescu – Filimon, Cocărăscu, Liviu Florica, Săvulescu ( Dincă )- Mămăligeanu, Marcu ( Mitrache ), Aria, Ivan ( Jianu ) – Burcea, Cătălin Dinu ( Chelu ). Antrenor Marius Popa

Petrolul Ţicleni: Creţan – Gheorghiţă, Fărcăşanu, Niculeasa, Scânteie, Dolcescu, Răducanu, Stamatescu, Filipescu, Radu ( Stroe ) Toropu ( Burlacu ).

Copy of 280309E8

2010 – 2011 Recolta  Stoicăneşti

Disparută caţi-va ani buni,  Recolta Stoicăneşti a renăscut precum pasarea Phoenix.  Beneficiind de un sprijin total din partea primăriei , Recolta reuşeşte să câştige faza judeţeană a Cupei Romaniei două ediţii la rând, precum şi titlul de campioană judeţeană în editia 2010 – 2011 si să reprezinte  judetul Olt în barajul de promovarea în Liga a III a.  unde a întâlnit la Craiova pe stadionul  “Electroputere” campioana judeţului Vâlcea,  Damila  Măciuca,

Campioana din judeţul Olt a pierdut cu 0 – 1 disputa cu Damila Măciuca în urma unui penalti  inventat de centralul George Găman în  minutul 82.

Recolta Stoicanesti: Toloş –   Ciobanu, I. Zorzoliu, Vezeanu, Baciu – Dincă, Zanfir, M. Zorzoliu, Obreja –  Ristea, A. Sandu
Rezerve: Voinea, Popa, Preda, Păun, Coman, Streche
Antrenor: Nicu Florescu

Damila Maciuca: Geantă –  Băltăţeanu, Pârvulescu, Chebar, Stanca –  Chiriţă, Grecea, Ioniţă, Harapu –  Albinaru, Bunescu
Rezerve: Mutu, Munteanu, Dina, Marinescu, Popescu, Comănescu, Chiripuş
Antrenor: Mircea Savu

2011 –  2012  Viitorul Grădinile

Campioana de anul trecut Recolta Stoicănesti pierde competiţia anul acesta în faţa echipei Viitorul Grădinile. Competiţia judeteană  a fost alcătuită din 18 echipe cuprinse într-o singură serie. După 34 de etape , echipa din Grădinile termină pe primul loc cu 89 de puncte. Podiumul este completat de Recolta Stoicăneşti  – 85 de puncte şi Inter Brebeni cu 74 p. Campioana judeţului pierde în prelungiri cu 2-0 barajul de promovare în faţa echipei C S M Piteşti. Partida s-a jucat la Horezu ( Vâlcea )

Viitorul Grădinile: Vintilă – Neagu, Baidac, Mitrică (min. 39 Copilescu), Băltăreţu, Rusăneanu (min. 75 Popa), Stoian, Sterie (min. 97 Colac), Dicu, Oprea, Cojocaru. Antrenor: Liviu Culcescu.

SCM Piteşti: Vlad –  Stănescu, State ( Neacşu), Bărbulescu, Cârstea, Gherghescu, Lipa, Mihăilescu ( Morcoană), Oprea, Rădescu, Slăninoiu.

Antrenor: Ion Ceauşu

gra

2012 –  2013 F. C. Balş

Campionatul judeţean a fost alcătuit dintr-o singura serie x 17 echipe.  FC Balş , echipa pregatită de Ionel Teodosescu a reuşit să se impună la sfârşitul competiţiei, depăşind pe Recolta Stoicăneşti şi Oltul Drăgăneşti. Pentru a juca în Liga a treia , campioana judeţului Olt a trecut  de campioana judeţului Teleorman , Sporting Roşiori  cu scorul de 1-0  prin golul marcat de Smarandache. Partida s-a jucat într-o singură  manşă  la Piteşti pe stadionul “Ştrand”şi a fost arbitrată  de Marius Avram din  Bucureşti.

FC Balş: Dragu – A. Sârbu, Manolche, Boangiu ( Stoica ) –  Jidovu ( Trepăduş ), Ţepuş ( Smarandache ), Relea, Neacşu, Roşu –  Florica ( Matei ), Holtea.

Antrenor: Ionel  Teodosescu.

Sporting Roşiori: Buşcă – Vişan, Sitru, Dicu, Popescu, –  Lacovişte, Sîrbu, Popovici, – Vucea, Coman ( Soava).

Antrenor: Dumitru Paciurea

2013 – 2014 Inter Markus Slatina

In  ediţia 2013 – 2014 au participat 15 echipe , cu doua  mai puține   decât anul trecut , grupate într-o singură serie. Deşi se afla la al doilea an în Liga a IV , titlul de campioană  judeţeană a fost câştigat de Inter Markus Slatina la mare luptă cu A S Milcov. Inter a reprezentat Oltul la barajul de promovare în Liga a III. Dacă  anul trecut Balşul a reuşit să câştige , anul acesta reprezentanta Oltului a pierdut cu scorul de 1-0 jocul de promovare cu C.N. Dinicu Golescu din Câmpulung, campioana Argeşului. Unicul gol al partidei a fost marcat de  Măzărache în minutul 47.  Partida s-a disputat într-o singură manşe la Râmnicu Vâlcea şi a fost arbitrată de Adrian Comănescu.

Inter Markus Slatina:  P. Radu –  Marin, V. Radu, Cocorăscu, Băluţă( Neamţu ) –  Nistor, Dincă, Fieraru  (Ilie ), Bîră ( Alexie )-  Popa ( D. Niculescu ), Vasilescu. Antrenor Valentin Turiac.

CN „Dinicu Golescu” Câmpulung:  Tănase –  Andrei, Mălăncioiu, Anghelina, Mihăilescu –  Heroiu ( Lulea ), Craioveanu, Vaciu, Jenaru ( Toader )-  Băduleanu, Mazarache ( Predoiu ). Antrenor Alexandru Popovici

2014- 2015  A S Milcov

Ediţia actuală va fi considerată mult timp de aici înainte , una dintre cele mai slabe  ediţii  din istoria competiţiei , asta nu scade însă din meritul echipei A S Milcov . Echipa susţinită de cipriotul Charalambos a dominat campionatul  de la început şi până la sfârşit  după ce ediţia trecută a pierdut în fața celor de la Inter Markus. La startul sezonului s-au aliniat 13 echipe, pe parcurs au renunţat,  Vedea Văleni şi Olimpia Rotunda , obligând organizatorii să introducă mini-turneu play-off pentru a se ajunge la un   număr de jocuri impus de FRF.

Campioana  judeţului Olt  pierde barajul de promovare cu scorul general de 5 -1 ( 0-2 la Magurele şi 1- 3 la Slatina ) disputat în doua manșe , tur – retur în faţa  campioanei  judeţului Teleorman, Sporting Turnu Magurele. Partida retur s-a disputat pe stadionul „Metalurgistul” .

A S Milcov – Sporting 1-3

( Alexie ’80 / Mitran’18, Cr. Ilie’22, Teleoaca )

AS Milcov: V. Turianu – V. Mantea, F. Mamaligeanu, Alexie, Matei G., Streche, M. Radulescu, Ghita, M. Dumitrescu, A. Vasilescu, Cr. Niculescu.

Sporting Turnu: Levent CelicDavid, Alex. Salcianu,  Dana,  Mitrea ( Carabas )–  Badoi,  Mitran – Teleoaca, Marius Urucu ( Marioara ),  Cr. Ilie –  Dumitrescu ( Lupu )

DSC01729

Campioanele judeţului Olt 1991 – 2003 ( III )

1990- 1991 Constructorul Slatina

Infinţată în anul 1970 , Constructorul câştigă  primul titlul de campioană judeţeană după douăzeci de ani. Este echipa care a dat fotbalului românesc pe Gică Craioveanu. Pentru a câștigă titlul de campioană  judeţeană, echipa antrenată  de Virgil Mincioagă a învins cu 2-1 în finală  pe Olteţul  Osica prin golurile marcate de Viorel Dincă şi Cioară.  Promovează  în C fără să susțină baraj.

cons

1991 – 1992 I. O. B. Balş

Pentru desemnarea campioanei judeţene participă  primele două  clasate din cele patru serii : Petrolul Potcoava, Brias Brebeni, Textila Slatina, Sportul Muncitoresc Drăgăneşti, Rapid Piatra Olt, Olteţul Osica, IO B Balş, Chimia Voinţa Corabia. IOB Balş  câştigă  şi participă  la un miniturneu  pentru promovarea în divizia C, format din : I.O.B. Balş, Dunarea Calafat, Autobuzul Dragăşani echipa din Balş obţine urmatoarele rezultate:

Autobuzul Dragăşani – I.O.B. Balş 2-3

I.O.B. Balş – Dunarea Calafat 3-1

( G.Radu’18, Dumitrescu’47, Terci ’86 / Râmoiu’81 )

Deşi îşi câstigă  dreptul de a participa în divizia C , ediţia 1992-1993 formaţia I.O.B. Balş nu mai activează  sub culorile intreprinderi cu acelaşi nume,echipa a fost transferată la Stoina devenind Petrolul Stoina.

1992 – 1993 Constructorul Slatina

 Incepând cu actuala ediţie , Campionatul Judeţean devine Divizia C, B-ul devine A  şamd. Pentru Olt avea să  înceapă  cea mai neagră  perioadă  în istoria acestui sport. Deşi teoretic ediţia 1992-1993 trebuia să fie cea mai puternică , pentru că  activau fostele divizionare : Recolta Stoicăneşti, Progresul Corabia , Sportul Muncitoresc Drăgăneşti, în realiatate avea să fie una dintre cele mai  slabe competiţii. Ediţia a fost câştigată  de Constructorul  Slatina,care a reprezentat judeţul la baraj unde a întâlnit campioana judeţului Dolj, Constructorul Craiova.  Scorul obţinut la baraj în dublă  manşe de echipa din  Slatina reflectă exact situaţia fotbalului din această zonă.  Constructorul Craiova – Constructorul Slatina 11-0

1993 – 1994 Sportul Muncitoresc Drăgăneşti

Campionatul Judeţean a fost alcătuit dintr-o singură serie. La sfârşitul sezonului , titlul de campioană judeţeană a fost câştigat de Sportul Muncitoresc Drăgăneşti care a reuşit să  termine înaintea unor echipe precum : Progresul Corabia, Brias Brebeni , Constructorul Slatina şamd.

La barajul de promovare campioana Oltului a trecut de campioana judeţulu Dolj, Progresul Segarcea . La Drăgăneşti,  Sportul a câştigat cu 1-0 prin golul marcat de Dogaru,  iar la Segarcea  partida s-a încheiat la egalitate  1-1 , pentru oaspeţi a marcat Florin Rădulescu. Antrenor Victor Niculescu. În  Divizia B  ( fostă C ), parcursul echipe a fost foarte slab . Sportul  a terminat pe ultimul loc al clasamentului cu doar trei victorii în 38 de partide şi cu un golaveraj mai puţin obişnuit: 29 goluri marcate şi 126 primite.

1994 – 1995  F. C. Slatina

După un parcurs contestat, mai ales de cei de la F.C. Olt Scornicesti în campionatul judeţean, F.C. Slatina câştigă campionatul judeţean şi v-a reprezenta Oltul la barajul pentru promovare în divizia C.

Iunie 1995 , campioana judeţului Olt  întânleşte  campioana judeţului Vâlcea Petrolul Drăgăşani.

( Tur )

F.C. Slatina – Petrolul Drăgăşani 1-2

( N. Popescu’75 / Angheluş’33, D. Gheorghe’65 )

F.C. Slatina : Niţă- Ifrim, Barbu, F. Gheorghe,  Staicu –  Joia, Micu , Şerban, Enaru ( Oprescu ) , – N. Popescu, Ciucă.  Antr. V. Mincioagă

Petrolul : Voicu – Popescu, Albăstroiu, Pufu, Angheluş, Tomescu, Dumitrescu, Ciornei, Măluroiu, D. Gheorghe, Radu . Antr. I. Teleşpan.

( Retur ):

Petrolul Drăgăşani – F.C. Slatina 3-0

După o evoluţie modestă, atât în prima dar mai ales în a doua manşe , echipa slătineană ratează accederea în divizia C.

DSC08015

1995 – 1996 C.S. Olt 90

Campionatul judeţean a fost alcătuit şi anul acesta dintr-o singură serie x  16 echipe. Ediţia actuală a fost o dispută  între CS Olt 90 şi Brias Brebeni de departe cele mai bune echipe din campionat.  Echipa din Scorniceşti s-a impus în cele din urmă şi a reprezentat judeţul la barajul de promovare  în Divizia B ,  ( fostă C ).

 La baraj , echipa din Scorniceşti antrenată  de Viorel Turcu , a trecut de campioana judeţului Dolj  Progresul Segarcea,  antrenor Marian Bâcu.  La Scorniceşti  gazdele au învins cu 4-1 prin golurile fraţilor Tudose , Cristi ( 2 ) şi  Florin ( 2 ) iar în retur , partida s-a încheiat la ealitate 2-2.  Pentru C. S. Olt  90 au  marcat : Ion Din din penalti şi Cr Tudose.  În divizia B   ( fostă C ), echipa din Scorniceşti  nu a rezistat decât un  an. 

1996 – 1997 F.C. Grup Aluminiu Slatina

Iunie 1997. Meci pentru promovare în divizia B ( C ). F.C. Grup Aluminiu Slatina , antrenor Viorel Stoica va întînli campioana judeţului Gorj, Minerul Urdari. Partida se va desfăşura într-o singură manşă pe teren neutru.

Craiova. Stadion’’Electoputere’’.

Alprom Slatina – Minerul Urdari 3-1

( Pentru Alprom au marcat : Cr.Niculescu’20’74, Enaru’83 )

Cu aceasta victorie Slatina v-a avea din nou echipă în divizia C.

1997 – 1998 Progresul Caracal

În vara lui 1998, Progresul Caracal, echipă pregătită de Stefan Cherănoiu, învinge, cu 2-1, campioana judetului Dâmbovita, Petrolul Târgovişte şi promovează în Divizia C. Cel mai autorizat să povestească despre perioada respectivă este chiar autorul acestei promovări, Ştefan Cherănoiu. „În campionatul judeţean ne-am luptat cu cei de la I.O.B. Balş.  Aveau o echipa destul de bună cu jucători ca : Albăstroiu, Gogu Dumitra, Bălan ş.a.m.d. La baraj, am câştigat cu 2-1, prin golurile marcate de Drăguşin (un jucător foarte talentat, adus de la Piteşti) şi Stancu. Reuşisem să formăm o echipă foarte bună. De asemenea, trebuie amintit faptul că pentru promovare am fost ajutaţi şi de câţiva jucători cu experienţăIată formaţia care a câstigat barajul: Ciurea – Velea, M. Roşca, Mihăescu, Oprea – A. Dumitrescu, I. Pătru, R. Popa – Barbu (Stancu), Fiscălie (Gliscă), Drăguşin. Sper că nu am uitat pe cineva. Partida s-a jucat la Stefănesti – Argeş”.

Lumea era încântată şi aştepta, cu nerăbdare. primele jocuri în eşalonul al treilea  după şase ani. Un sezon de care nimeni nu vrea să-şi amintească. Cu 25 de înfrângeri şi aproape o sută de goluri primite, Progresul Caracal termină campionatul 1998-1999 pe locul 19 (penultimul) şi retrogradează.

1998 – 1999 Progresul  Balş

Miercuri 23 iunie 1999 în ultima etapă  a diviziei D, pe stadionul ‘’Parc’’ din Balş s-au întâlnit  echipa din localitate I.O.B. Balş şi  Sp. M. Drăgăneşti care au mers cap la cap aproape pe toată  durata campionatului.  In această  ediție s-a promovat fără  baraj.

I.O.B. Balş – Sp. M. Drăgăneşti 2-0

( L. Andrei’4, Dumitra’77 )

I.O.B. : Stănescu – Fl. Mărgineanu ( Preduţ ), D. Mărgineanu, Trepăduş, Albăstroiu, Stroe, Năstase ( Niţulescu ), Dumitra, Andrei, Bălan, Enescu ( Dumitraşcu ). Antrenor Ion Antonie.

Dezinteresul pentru fotbal continuă , Balşul cedează pentru a doua oară  locul unei echipe din alt judeţ,de data aceasta echipei Flacăra  din Moreni.

1999 – 2000 Sportul Muncitoresc  Drăgăneşti

Federaţia Română de fotbal măreşte numărul de echipe în Divizia C de la 6 serii la 8 x 16 echipe şi  astfel toate campioanele judeţene promovează  direct. Chiar şi în astfel de condiţii , nimeni nu se înghesuie să joace într-un eşalon superior. Oraşe cu tradiţie în fotbal precum:  Slatina , Caracal , Corabia,  nici nu vor să audă,  singura echipă din judeţ  care se bucură de sprijinul autorităţilor locale în frunte cu primarul Stefan Ene  în această perioadă este  Sportul Muncitoresc Drăgănești-Olt . Din păcate , acesta pierde alegerile ,  fotbalul este abandonat de noua  conducere şi echipa se retrage din competiție la mijlocul campionatului. Antrenor  acelaşi  Victor Niculescu.

Copy of B89454D5

Sportul Mucitoresc  Drăgăneşti  / campioana județeană ediția 1999 –  2000.

2000 – 2001 Progresul Caracal

La sfârşitul ediţiei 2000-2001, Progresul Caracal, echipă antrenată de fostul jucător , Laurenţiu Urâtu devine  campioană judeţeană , şi reprezintă judeţul Olt la barajul de promovare în Divizia C. Podiumul este completat de Constructorul Slatina – 80 p, C.S. Olt 90 – 68 p. La 20 iunie 2001, Progresul Caracal , pierde barajul  cu 5-4  în urma  lovituri de departajare în faţa craiovenilor de la Pan Group Armata, Partida s-a desfaşurat la Râmnicu Vâlcea într-o singură manşe şi a fost arbitrată de Sorin Altmayer din Timişoara.

2001 – 2002 Progresul Caracal

Progresul Caracal îşi reia activitatea în competiţia judeţeană. De data asta câştigă  aproape tot şi devine campioana judeţului  cu şapte etape înainte de final. Spre deosebire de ediţia trecută  cand mulţi spuneau că  echipa Constructorul era mai îndreptaţită  să  câştige , caracalenii au un parcurs  fără greşeală .  In 30 de etape au reuşit  29 de victorii şi doar un egal obţinut pe terenul celor de la Scorniceşti.

Progresul Caracal reprezintă  judeţul Olt la baraj pentru a doua oară  consecutiv. De data asta va întâlni campioana judeţului Vâlcea, Rarora  Mateeşti. Barajul are loc într-o singură manşe , pe teren neutru la Piteşti , stadionul „ Ştrand’’ Echipa caracaleană, antrenată de Laurenţiu Urâtu  ( antrenor-jucător) învinge, cu 3-0, echipa vâlceană Rarora Mateeşti, prin hatrick-ul lui Dorian Rebiga,  ( un jucător de excepţie , care din păcate nu s-a realizat pe măsura talentului  său ) şi promovează în Divizia C.

Vă oferim distribuția  celor două  echipe în partida care a avut loc la data de 8 iunie 2002.

Progresul  Caracal: Vintilă –  Năuiu, Militaru, Oprea, Maftei   – Chiliman ( A. Dumitrescu ), Moşteanu, Neicu, Sterie  ( Boicea ), Bălan ( Fişcălie ), – Urâtu, Rebiga.

Rarora Mateesti : Cârstina – Crânguş (  Mitrofan ), Zgăbăruş, Minciulescu, Pană – Teleşpan, Mihai ( Olaru ), Grigore, Nica – Dinculescu (  Mogoşanu ), Boabă ( Bunescu ).  Arbitru Alexandru Tudor ( Bucureşti ).

2002 – 2003 C. S.  Olt Scorniceşti

Sâmbătă 7 iunie 2003 s-a jucat derbiul pentru promovare în divizia C între F.C. Olt Scorniceşti şi Prodchim Balş . Echipa din Scorniceşti a câştigat cu 3-2. În urma acestui rezultat , F.C. Olt v-a câştiga campionatul judeţean 2002-2003 şi astfel v-a promova în divizia C. ( în aceasta ediţie, nu se disputa meci de baraj )

Echipa din Balş  v-a evolua şi ea în divizia C în locul echipei Foraj Videle

5B46D6F2

Sus : Tuţă, Tudorache, Motroc, Ciobanu, Barbu. Jos : Stoian, Ilinca, Cr. Tudose, Laszlo, Dumitru , Ciobanu. In medalion Gheorghe  Călinescu – Ghinuţă   președintele clubului.

Campioanele judeţului Olt 1979 – 1990 ( II )

1978 – 1979 Electrodul Slatina

Echipa Intreprinderii de produse cărbonoase revine în eşalonul trei la un an  de la   acel  18-0  de pomină  de la Scorniceşti.  In ediţia 1979 – 1980 a diviziei C  reuşeşte cea mai buna performanţă din  istoria echipei,  locul 10.    Pentru a juca în  divizia C, trece de  reprezentanta  judeţului Teleorman, Textila Roşiori de Vede . Câştigă  acasă cu 3-1 ( Filip’10, Stănculescu’20, Neacşu’35 / Burcea’22 ), iar în retur pierde doar cu 1-0.
Electrodul Slatina : Topală –Cojocaru, Condei, Popa, Neacşu, Rotaru, Rogojinaru, Şerbanoiu, Stănculescu, Iamandei, Filip.Antrenor Paul Gurlui.

EEAB8BBA

Electrodul Slatina în cantonament în Bulgaria

1979 – 1980 Rapid Piatra Olt

Echipa din Piatra Olt devine după nouă ani , pentru a doua oară campioană judeţeană. Ultima  dată când a câştigat titlul,  în ediţia 1970 – 1971 a promovat fără să susţină baraj . Rapid se prezintă slab şi pierde  în faţa campioanei judeţului Dolj,  Victoria Craiova. Partida tur a avut loc la 6 iulie 1980 la Piatra Olt şi a fost câştigată de gazde  cu 1-0 iar o săptămâna mai târziu,  la 13 iulie 1980 Victoria  Craiova câştigă  cu 2-0 şi promovează în C.

1980 – 1981 Victoria Caracal

Ediţia 1980- 1981 a fost alcătuită din 32 de echipe împarţite în  două  serii, seria sud şi seria nord. Cele doua câştigatoare , Laminorul Slatina ( seria nord ) şi Victoria Caracal ( Seria Sud ) s-au confruntat pentru desemnarea câştigatoarei şi implicit pentru reprezentarea judeţului în meciurilede baraj pentru promovarea în Divizia C. După ce Victoria a câştigat la Caracal cu 1-0, Laminorul nu reuşeşte la Slatina  decât un 0-0 şi astfel Victoria Caracal a devenit campioană judeţeană. La baraj, echipa din Caracal pierde categoric în faţa echipei Constructorul Piteşti, campioana judeţului Argeş.

cl

1981 – 1982 I. P. C. Slatina

Echipa pregatită de Paul Gurlui , fostă  Electrodul  devine campioană judeţeana după  ce trece de Stiinţa Drăgănesti,  0-1 la Drăgăneşti şi 3-1 la Slatina şi joacă baraj cu Progresul Băileşti. Campioana Oltului trece de echipa din Dolj după dublă manşe 1-3 la Băileşti. şi 7-3 la Slatina , după executarea loviturilor  de departajare.  Partida a avut loc la 11 iulie 1982 şi s-a disputat pe terenul II din Complexul Sportiv 1 Mai.

1982 – 1983 Ştiinţa Drăgăneşti

Pentru echipa din Drăgăneşti promovarea în eşalonul trei este prima performanţă din istoria echipei.  Pentru desemnarea campioanei judeţului Olt la fotbal a fost nevoie de un baraj tur- retur disputat  în mai 1983 între Comerţul Potcoava şi Ştiinţa Drăgăneşti . La Potcoava partida s-a încheiat la egalitate 1-1,  iar la Drăgăneşti, gazdele au învins cu 1-0 prin golul lui Barabaş.

S-a remarcat de la Stiinţa : Cîrciumaru şi Barabaş iar de la Comerţul : Ţăcalie şi Oancea.

Echipa din Drăgăneşti reprezintă judeţul în meciul de baraj pentru promovare în Divizia C şi  va juca împotriva campioanei judeţului Gorj, Constructorul Târgu Jiu. Drăgăneştenii s-au impus în ambele partide cu aceleasi scor,  3-1.La Târgu Jiu, Constructorul – Ştiinţa Drăgăneşti 1-3  ( Baldovin’62 / Solomon’20,’26,’82 ) si la Drăgăneşti : Ştiinţa – Constuctorul 3-1, au marcat Cârciumaru’32, Solomon’44,52 / Mogoş  ( autogol ).

1983 – 1984 I. O. B. Balş

C J a fost alcătuit din 3 serii : Cele trei serii au fost câştigate de Aluminiu Slatina , IOB Balş şi I S CI P Caracal . Barajul pentru desemnarea campioanei judeţene , ediţia 1984 – 1984 s-a desfăşurat la Corabia şi a fost câştigat de IOB Balş. În  iulie 1984 , I O B Balş joacă pentru promovare cu Metalul Alexandria , reprezentanta judeţului Teleorman. În primul meci Balşul câştigă pe teren propriu cu 2-1 prin golurile marcate de Ţâţu şi Mic, la Alexandria,  gazdele se impun  cu 2-0 şi promovează în C.

I.O.B. Bals : Banică – Leontin, I. Ristea, Turcitu, Dumitraşcu- Bălşan, Mic, Adi Ristea, Ilinca – Ţâţu, Niţă . Antrenor Mircea Contineanu.

iob

1984 – 1985 Metalul Scorniceşti

Metalul Scorniceşti a fost  un moft al autoritatilor locale care vroiau într-un fel să umple golul creeat prin mutarea lui FC Olt la Slatina. Metalul a fost sprijinita de  Emil Bărbulescu . Cei mai cunoscuti jucatori care au evoluat la aceasta echipa au fost : Titi Pană şi Lucian Martinescu foştii jucători ai echipei Viitorul Scorniceşti si Cornel Nicolae ( Chimia Râmnicu  Vâlcea ). Campionatul judeţean a fost format din 4 serii.  La sfârşitul ediţiei , cele patru câştigătoare au participat la un turneu. Iată  rezultatele : IOB Balş – ISCIP 4-2 după  lovituri de pedeapsă, Metalul Scorniceşti – Columna Traian 5-1. Finala s-a disputat între Metalul Scorniceşti şi IOB Balş. Echipa din Scorniceşti a câştigat şi a reprezentat judeţul la baraj unde  a trecut de campioana  judeţului Mehedinţi, Înainte Vânju Mare. In Divizia C a aparut cu numele de “ Viitorul”  Scornicesti . Fără susţinere nu a rezistat decât un tur după care a fost mutată la Balş.

CF461B25

Sus : C. Nicolae, Dicu, Nistor, Martinescu, Ghencea, Pană Jos: Stanescu, Vână, Mazilu, Triţă, Şerbănoiu.

1985 –  1986 Rapid Piatra Olt

Echipa regionalei CFR Piatra Olt a câştigat titlul de Campioană  judeţeană după ce a trecut in primul joc de Gloria Deveselu iar  în finală de Ştiinţa Drăgăneşti cu 2-0 . La baraj a mai participat şi Viitorul Coloneşti .

La barajul de promovare echipa Rapid,  antrenată de fostul jucător al lui Dinamo Slatina Sande Cotoşman nu a avut nici o şansă în faţa campioanei judeţului Argeş , Constructorul Piteşti. Echipa argeşană s-a impus în ambele jocuri, 2-1 la Piatra -Olt şi 2-0 la Piteşti.

ptr

1986 – 1987 Sporting  Slatina

Campioana judeteană s-a stabilit în urma unui baraj între Sporting Slatina şi Balastiera Milcov . S –a jucat într-o singură manşe pe stadionul 1 Mai .  A câştigat cu 3-2  în prelungiri  Sporting Slatina  echipa  Intreprinderii de utilaj alimentar. Reprezentanta judeţului  Olt s- a prezentat destul de modest la barajul pentru promavare în divizia C, unde a întâlnit Petrolul Târgovişte   Echipa din Târgovişte a câstigat  cu scorul general de 10-1 , în tur : 5-1  a arbitrat  Mircea Salomir,  iar în retur  5-0. Oltul pierde pentru a doua oara consecutiv. accederea în divizia C.

1987 – 1988 Sportul Muncitoresc Drăgăneşti

 După doi ani de ’exil’ în campionatul judeţean fotbalul din Drăgăneşti apare din nou în sistemul divizionar al F.R.F. Iulie’88, meci de baraj pentru promovarea în divizia C între campioana judeţului Olt şi campioana judeţului Giurgiu, Şantierul Naval Giurgiu.

Tur :        S.M. Drăgăneşti – S.N. Giurgiu 4-0

( Pîrvu’27, Cîrciumaru’32, Olteanu’39, Burcea’86 )

Retur :     S.N. Giurgiu – S.M. Drăgăneşti 2-2

( Manole’80, Dobrota’90 / Pîrvu’45, Anghel’66 )

Lotul echipei care a obtinut promovarea în divizi C.

Radu ,Balaciu –  Marinescu, Cîrciumaru, Nicu, Lulache, Păduraru, Anghel, Mitran, Cheroiu, Pîrvu, Nica,  Mitrică,  Gheorghe, Stoenică, Burcea. Antrenor Victor Niculescu ( fostul fundaş  al U. Craiova ).

DSC02135

 

drag copy

1988 – 1989 Spicul Coteana

Pentru desemnarea campioanei judeţene se vor confrunta   primele două  clasate din cele patru serii . Participă : Constructorul Slatina, Recolta Izvoarele, Electrodul Slatina, Oltul Givărăşti, Spicul Coteana, Sporting Slatina, Chimia Corabia, Textila Slatina. Finala a fost  câştigată de  echipa din Coteana cu  4-0 în faţa echipei Constructorul Slatina prin golurile marcare de: N. Iamanei ( 2 ), Ţîţu, Ghiţă, devenind astfel campioana judeţeană.

Spicul Coteana promovează  în eşalonul trei după ce trece de campioana judeţului Argeş, Minerul Câmpulung . In tur :  Minerul Câmpulung – Spicul Coteana 0-5 , au marcat :  Cojocaru (2), Ţîţu (3)  şi în retur : Spicul Coteana – Minerul Câmpulung 4-0 ,  Ţîţu’ ( 2 ) , I. Iamandei , N. Iamandei  ). Coteana este o comună situată la 10 kilometri de Slatina.

Lotul care a reuşit promovarea în divizia C :

David, Streche, Lixandru, Comanescu, Vărzaru, N. Iamandei, Ţâţu, Viespescu, Cojocaru, I. Iamandei, Ghiţă, Ene, Mitrică, Oprea, Dobrin, Dumitrescu. Antrenor Constantin Vlad.

1989 – 1990 Electrodul Slatina

Titlul de campioana judeţeană obţinut după revoluţie va fi ultimul pentru echipa  Intreprinderii de produse carbonoase, asemeni multor echipe îşi va pierde sprijinul financiar , iar în cele din urmă se va desfinţa.  Pierde barajul în faţa campioanei judeţului Valcea, Minerul Berbeşti 0-2 acasă şi 2-1 în deplasare.

Campioanele judeţului Olt 1968 – 1978 ( I )

oltIn anul 1968 , oadată  cu reorganizarea teritorială  a ţării, dar şi datorită numarului mare de cereri, F.R.F. propune un sistem competiţional  în care fiecare judeţ  să aibă propriul campionat de fotbal , în cadrul căruia vor activa fostele echipe din campionatul regional  precum şi echipele campioane raionale şi oraşenesti din ediţia anterioara. Venind după un campionat regional destul de puternic , primele ediţii , cel putin pentru judetul Olt au fost cele mai reuşite, în sensul ca au fost câştigate majoritatea barajelor de promovare.Pentru Olt şi nu numai,  anii 1970 şi 1980 au fost cei mai productivi.

Din Campionatul judeţean Olt s-au ridicat spre fotbalul mare : Dumitru Marcu, Vergil Mincioagă, Octavian Platagă, Gheorghe Şoarece, Petre Petre, Gică Craioveanu şamd. .  Odată  cu trecerea timpului , competiţia judeţeană îşi pierde din valoare  şi din interes în special după 1990 când majoritaea intreprinderilor şi-au retras sprijinul financiar. Astăzi , echipele sunt formate în general din jucători trecuţi de prima tinereţe, nivelul  scăzut  al competiţiei nu mai atrage jucători tineri de perspectivă care pot face pasul spre fotbalul mare.

Incepând de astăzi, site-ul “Olt Fotbal de la A la Z” vă prezintă  toate campioanele judeţene de la infinţare si până astăzi.

  1968 – 1969  Răsăritul Caracal / C F R Caracal

Răsăritul Caracal va ramâne în istoria competiţiei ca fiind prima campioană judeţeană de fotbal.Inceputul competiţiei judeţene este dominat de , fotbalul din Caracal,  chiar dacă Slatina , oraşul reşedinţă  era reprezentat  de două echipe în perioada respectivă,   dar a pierdut de fiecare data în faţa fotbalului caracalean condus de profesorul Ion Pârvulescu aflat la început de carieră în antrenorat.  Răsăritul Caracal  pierde din păcate barajul de promovare în divizia C contra celor de la Petrolul Târgovişte.

DSC08020

Primul clasament final din istoria competitiei / Oltul – iunie 1969

Partida s-a desfăşurat în trei  manşe. In tur , C.F.R. Caracal – Petrolul Târgovişte 2-2 au marcat : Toma’12 şi Pătru’46 pentru gazde , Becleanu’4 şi Iancu’46 pentru oaspeţi .In retur partida s-a terminat cu acelaşi scor 2-2 şi astfel a fost nevoie de al treilea joc,  nu se acordau lovituri de departajare sau prelungiri.  Echipa pregătită de profesorul Pîrvulescu pierde cu 1-0  cel de-al treilea joc disputat pe teren neutru, la Stefăneşti Argeş Arbitru: Ioan Chilibar din Piteşti.

gen

  1969-1970  F C Caracal

La sfârşitul ediţiei 1969-1970, se declara campioană judeţeană la fotbal, pentru a doua oară,  echipa Fabricii de conserve Caracal. Cu un sprijin financiar deosebit şi cu iubitorii fotbalului lângă echipă, trupa pregătită de Ion Pîrvulescu are un parcurs aproape fără greşeală şi câştigă competiţia pentru a doua oară consecutiv, cu o linie de clasament impresionantă: 20 jocuri, 17 victorii, 2 egaluri, 1 înfrângere, golaveraj 101-13, puncte 36. Podiumul este completat de: Rapid Piatra-Olt, cu 26 de puncte – Aluminiu Slatina cu 25 de puncte. Principalii marcatori sunt: Mincioagă – 25 de goluri, Marcu – 12, Neagu, Platagă – 11.

Pentru a doua oară consecutiv,  Caracalul  reprezintă  Oltul la baraj. De data asta  F.C. Caracal câştigă împotriva echipei Metalul Mija  ( Dâmboviţa ) şi promovează în divizia C. Partida tur se dispută la Mija. La 22 iulie 1970, FC Caracal, însoţită de un număr mare de suporteri care au creat o atmosferă deosebită, câştigă în deplasare cu 2-1, prin golurile marcate de cel mai bun jucător de pe teren, Dumitru Marcu. După numai un an de zile , viitorul  internaţional va pleca la Steaua urmat la o perioadă scurtă de Virgil Mincioagă , care va fi transferat de  Universitatea Craiova.

buc

29 iulie 1970 . Bucuria promovării în Divizia C Sus : Dumitrescu, Platagă, Oancea, Neagu, Pârvulescu, Frăsineanu. Jos , Dumitru Marcu felicitat de suporteri

In retur, la 29 iulie 1970, pe stadionul «Parc», în aproximativ aceeaşi formulă, echipa gazdă câştigă partida cu 2-1, prin golurile marcate de Neagu şi Marcu. Iată ce scria ziarul «Oltul», din 30 iulie 1970: „Meciul de ieri a avut decorul de desfăşurare potrivit: timp admirabil, un public înfocat (peste 5000 de spectatori) cu tălăngi şi sirene, grup de fete care au împărţit flori arbitrilor şi jucătorilor, fanfare etc. Adăugând la toate acestea, bucuria victoriei şi, implicit, a calificării, caracalenii au petrecut o după-amiază plăcută”. 

Iată  echipa câştigătoare.

F.C.Caracal : Oancea – Frăsineanu, Mototolu, Cheran, Toma – Platagă, Cârciumaru,  Petcu, Neagu, Mincioagă, Marcu. Antr. Ion Pârvulescu.

 1970 – 1971 Rapid Piatra Olt

După doi ani de dominaţie caracaleană, campionatul judeţean este câştigat de Rapid Piatra Olt. Echipa feroviară va promova în divizia C fără să susţină  meci de baraj. Eşalonul trei al fotbalului românesc se  modifică, se trece de la 8 serii a câte 16 echipe la 12 serii a 14 echipe.

Iată  lotul care a reuşit să promoveze în divizia C.

Chiriţă, I. Raţ – Constantinescu, I. Preda, Ghe. Preda, Tuteschi, Mustaţă, Lepădatu, N. Raţ, Ioşca Preda, Rada, Sterie, Nicolae, Ghe. Raţ, Scripcaru, Roşca. Antrenor Ion Pârvulescu.

În sezonul 1974- 1975 Rapid Piatra Olt a jucat în şaisprezecimile Cupei României împotriva echipei Steaua. Echipa bucureşteană a câştigat cu 6-2. Au marcat : Iordănescu’4,’50,’56, Năstase’71, I. Raţ ( autogol ), Dumitrescu’76 / N. Raţ’37, Rada’64 )

 1971 -1972 Recolta Stocăneşti

Recolta Stoicaneşti era sprijinită financiar de C.A. P. Stoicaneşti condus de Dumitru Tudose. Va promova în divizia C după  ce trece de campioana  judeţului Teleorman, Troianul Traian.  După o dubla manşe 1-2 în deplasare, 2-0 acasă , echipa din Stoicăneşti reuşeşte promovarea în eşalonul trei al fotbalului românesc. A fost o surpriză  pentru majoritate celor implicaţi în fenomen la vremea respectivă. De altfel, chiar circula vorba că Recolta Stoicăneşti şi Unirea Tomnatic ar fi primele  echipe de comună din divizia C.

Artizanii acestei promovări au fost : Ciobanu  –  Matei,Grosu, Rotaru, Cârstea ,  Florescu, Mihalache, Răduţ, VoineaPiţigoi, Andrei, Cioabă.  Un aspect inedit al acestui succes îl reprezintă faptul ca toţi componenţii echipei erau localnici. Astăzi, acest lucru  este imposibil, aria de selecţie în  zona rurală aproape că nu există. Recolta Stocăneşti va juca în eşalonul trei , douăzeci de ediţii consecutive.

DSC01631

Anuarul fotbalului românesc 1971 – 1973.

1972 -1973 I O B Balş

. La sfârşitul ediţiei 1972-1973 F.O.B. Balş , echipa intreprinderii cu acelaşi nume, a fost declarată campioana judeţului Olt în urma susţinerii unui meci de baraj . Campionatul judeţean a fost alcătuit din 28 de echipe împarţite în 2 serii a câte 14 echipe .Seria Nord, serie dominata de Rapid Piatra Olt şi Balş  şi seria Sud serie dominata de Gloria Deveselu, Voinţa Caracal şi Ştiinta Drăgăneşti.

Trebuie precizat ca seria Nord a fost câstigata de Rapid Piatra – Olt. In urma unor contestatii castigator a fost declarata F.O.B. Balş care a sustinut meci de baraj impotriva Gloriei Deveselu, câştigătoarea seriei Sud.

In ediţia 1973-1974 divizia C mareste numarul echipelor de la 14 la 16 echipe repartizate în 12 serii. Astfel campioana judeteană a promovat în divizia C fără  să  susţină  meci de baraj. Este perioada  în care la echipa din Bals se remarca meci de meci,  Gheorghe Şoarece . În toamna anului 1973 va fi transferat la Dinamo Slatina după care la Viitorul Scorniceşti.

  1973 – 1974 Viitorul Scorniceşti

Ediţia 1973-1974 fost o dispută  în trei : Viitorul, Voinţa Caracal şi Rapid Piatra Olt. Aşa cum era de asteptat cei din Sornicesti câştigă  competiţia şi reprezintă judeţul Olt la barajul pentru promavare în divizia C, unde va întâlni campioana judeţului Vâlcea, Unirea Băbeni.

Fără să existe vre-o formulă  de echipă  în presa vremii,  din discuţiile purtate cu cei care au îmbrăcat tricoul echipei Viitorul, antrenorul Costel Duţă , cel care a pregătit partida cu Unirea Băbeni avea la dispoziţie următoarea echipa: Ciobotea – Petrescu, Radu Ghe., Dima, Bobei (Trantescu)-Roşca, Petre Petre, Vâlceanu-Toma, Martinescu (Stârcu) Pleşa.

A fost o dubla manşe,  în tur la Băbeni partida s-a încheiat la egalitate 1-1, pentru Viitorul a marcat Petrescu , iar în retur Viitorul Scornicesti s-a impus cu 6-1 prin golurile marcate de: Vâlceanu (3),  Petre Petre (2) şi Pană. Arbitru : Romeo Stâncan.

vs

DSC02206

 1974-1975 Voinţa Caracal

Sustine meci de baraj impotriva campioanei judetului Valcea Cozia Calimaneşti.  După ce pierde partida tur de la Călimănesti cu 2-1, peste numai o săptămâna, Vointa Caracal câstigă, pe teren propriu, cu 2-0, prin golurile marcate de Petre Calotă.Atacantul caracalean se va transfera in scurt timp la Electroputere Craiova.

Este cea mai mare performanţă a echipei susţinute de Arta Mesteşugarilor,  înfiinţată de Victor Oprea în anul 1965. Autorul acestei promovări este, cine altul decât, Ion Pârvulescu. Pentru că statistica este tot ce rămâne în urma unei competitii, vă oferim echipa trimisă în teren în partida tur de la Călimăneşti.
Vointa: Tomescu – Tătaru, Neagu, Mototol, Caracudă – Lupu, Florea – Constantinescu, Calotă, Bălăican, Diaconu.

scan0001

Sus:  Dumitrescu, Găletan Marancea, Badea, Neagu, Şaptelei, Petcu, Boscor.  Jos : Calofeteanu, Vintilă , Cioroianu, Stancu, Neagu II, Pâstae.

  1975 – 1976 Laminorul Slatina

In ediţia actuala , Campionatul judeţean este împărţit în două serii : Seria Nord – 18 echipe şi Seria Sud – 15 echipe. La finalul campionatului câştigatoarele celor două serii, Laminorul Slatina  ( Nord ) şi Rapid Piatra Olt ( Sud )  au disputata barajul. În urma meciurilor ( tur – retur ), campioană  judeţeană  a fost declarată echipa slatineană Laminorul care a învins cu 2-1 la Slatina şi 4-2 la Piatra Olt.

Laminrul Slatina este echipa Intreprinderii de prelucrare a aluminiului  I P A Slatina. Campioana Laminorul susţine meci de baraj împotriva campioanei judeţului Dolj, Steagu Roşu Pleniţa . Pe teren propriu câştigă cu 6-0 prin golurile marcate de Purcăroiu 4, Muscu 2 , iar la Plenita a pierdut cu 2-0 . Nu rezistă decât o ediţie, după care se întoarce în campionatul judetean.

Laminorul : Ocea – Preda, Popescu, Oros, Iancu, Ignat, Muscu, Marin , Purcăroiu, Mihalache, Obrocea. Antrenor Ion Pîrvulescu.

 1976 – 1977  Electrodul Slatina

Slatina este reprezentată  în divizia C de Electrodul, echipa Intreprinderii de produse cărbunoase , antrenor Paul Gurlui. A rămas în memoria suporterilor  prin înfrangerea memorabilă în faţa echipei din Scorniceşti în ziua de 21 iunie 1978 Viitorul Scorniceşti.- Electrodul Slatina.  18 -0.

Pentru a juca în Divizia C a trecut de campioana judeţului Dâmboviţa , Electrica Titu prin dublă victorie , 2-0 la Slatina şi 3-2 în deplasarea. După numai un an în sistemul divizionar se întoarce în judeţ.

elec

Sus:  Stănică, Oţeleanu, Topală, Rizea, Stănculescu. Jos : Rotaru, Ilie, Cojocaru, Traian, Vâlcea, Dragomir

 1977 – 1978 Răsăritul Caracal

Fostă  divizionară C, Răsăritul Caracal, câştigă campionatul cu 61 de puncte, podiumul este completat de Vagonul Caracal cu 58 şi Rapid Piatra-Olt cu 42 de puncte. Echipa primăriei este declarată campioana judeţului Olt, ediţia 1977-1978, si va participa la meciul de baraj, pentru promovarea în Divizia C, unde va întâlni campioana judeţului Argeş, Gloria Berevoieşti.

În iulie 1978, Răsăritul Caracal reuşeste în partida tur, disputată la Berevoieşti, să termine egal 1-1, prin golul marcat de Antonescu. Pe teren propriu, caracalenii câştigă cu 2-1, prin golurile marcate de Pârvu şi Antonescu şi promoveză  în Divizia C, după numai un an de exil la judeţ. Iată echipa care a susţinut cele doua manşe ale barajului.
Răsăritul: Barbu – V. Roşca, Guţă, M. Dumitrescu, Nuţă – Fl. Ţolu, Lupu, A. Petcu – Soare, Pârvu (Gurică), Antonescu.

clasament 1977 78

( va urma )

 

Foto – colecţie

Revista Sport – august 1979.

DSC08644

DSC08645

DSC08642

fanioane

prep

Urmăresc

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.