Sportul Muncitoresc / FCM / Progresul Caracal
OLD BOYS: Gica Barbu,Marin Patru,Ilie Balaci,Mihai Oancea
Dacă fotbalul caracalean a contat vreodată în fotbalul românesc, acest lucru s-a întâmplat, fără nici o îndoială, în anii ’80 când echipa de fotbal a reusit să aducă la Caracal, din postura de Divizionară C, în patru editii consecutive, echipe de prim esalon precum: Petrolul Ploiesti, Rapid Bucuresti si Corvinul Hunedoara. Considerată a doua competitie a fotbalului românesc, participarea în Cupa României este singura posibilitate pentru echipele mici de a sustine o partidă oficială contra unui adversar dintr-un esalon superior.
Una caldă, alta rece
După ce scapă de retrogradare, în ultimul moment, la finalul campionatului 1978-1979, editia următoare aduce fotbalului caracalean un nume nou pentru prima echipă a orasului, Sportul Muncitoresc Caracal, si un loc trei la finalul editiei 1979-1980. Este cel mai bun rezultat, de la locul doi obtinut la începutul anilor 1970. Este si perioada când fotbalul din Caracal este condus de pe banca tehnică de doi dintre cei mai cunoscuti jucători ai fotbalului românesc, din anii ’60, este vorba de extrema dreaptă a Rapidului, Constantin (Bebe) Năsturescu si fostul portar al echipelor Dinamo Bucuresti si Farul Constanta, Iuliu Utu. Primul sosit este fostul rapidist Constantin Năsturescu, care va fi numit antrenor principal la startul editiei 1979-1980, ajutat de Stefan Cherănoiu. Apar si jucători noi, sunt transferati: Cotigă si Bejan de la Viitorul Scornicesti. De asemenea, este promovat din campionatul judetean, Nicu Cretu (Progresul Dobrosloveni). Adus la echipă de Marin Pătru, la recomandarea lui Gheorghe Donciu, fundasul Nicu Cretu se va impune în cele din urmă si va deveni unul dintre jucătorii de bază al fotbalului caracalean. Iată lotul de jucători al echipei Sportul Muncitoresc Caracal, în editia 1979-1980: Mantoc, Barbu – Pâstae, Cotigă, Cretu, Boscor, M. Dumitrescu, Bejan, Lăcătus, D. Dumitrescu, Mincută, Plotoagă, Mirică, Antonescu, Mincă, Pârvu, Nedelcu. Echipa caracaleană încheie campionatul 1979-1980 pe locul trei, la egalitate de puncte cu Progresul Pucioasă, seria este câstigată de Rova Rosiori care promovează în Divizia B.
Gheorghe Donciu, pe post de selectioner
În sezonul 1980-1981, conducerea tehnică este asigurată de fostul portar al lui Dinamo si Farul Constanta, Iuliu Utu ajutat de Marin Pătru. Lotul de jucători este aproximativ acelasi. Cel mai important transfer în această perioadă îl constituie legitimarea lui Ion Năuiu de la Vointa Rotunda din campionatul judetean. După fundasul Cretu, Gigi Donciu mai recomandă un tânăr jucător echipei fanion a orasului, este vorba de atacantul Ion Nauiu. „Am debutat la Sportul Muncitoresc Caracal în vara anului 1980. După o scurtă perioadă petrecută la tineretul Universitătii Craiova, la recomandarea arbitrului Gheorghe Donciu, am fost legitimat la Sportul Muncitoresc Caracal. Primul meu meci în tricoul echipei caracalene a fost împotriva echipei libaneze AMSAR Beirut, aflată în turneu în România. În campionat, am debutat cu gol chiar în prima etapă, în partida cu Electronistul Curtea de Arges, pe care i-am învins cu 2-1. Am marcat eu si Dumitrescu… În partida respectivă, am jucat cu: Mantoc – Pâstae, M. Dumitrescu, Boscor, D. Dumitrescu – Lăcătus, Antonescu, Nica – Năuiu, Pârvu, Plotoagă. Astfel de momente nu se uită niciodată…”, povesteste Ion Năuiu începuturile sale în fotbalul caracalean. Extrema dreaptă, Ion Năuiu va deveni unul din principalii marcatori ai fotbalului caracalean de la mijlocul anilor 1980. Este perioada când, încet-încet, se formează lotul de jucători care va reusi câstigarea competitiei la sfârsitul sezonului 1986-1987. După Cretu si Năuiu, va fi legitimat si Mircea Rosca (CSS Caracal) de la grupa pregătită de fostul jucător din anii ’60, Ion Băsănete. Aici trebuie notat că editia 1980-1981 este câstigată de Energia Slatina, antrenată de profesorul Ion Pârvulescu, avându-l în formatia de bază pe unul din cei mai talentati jucători de la începutul anilor 1980, caracaleanul Viorel Rosca. Sportul Muncitoresc termină campionatul pe locul 5, cu 32 de puncte.
După 19 ani, în saisprezecimile Cupei României
În campionat, Sportul Muncitoresc Caracal, termină prima parte a editiei 1982-1983 pe locul 5. După ce în toamnă echipa a fost antrenată de Ion Catană, din Alexandria, în partea a doua a campionatului, antrenor la echipă revine Ion Pârvulescu. Sezonul de primăvară 1982-1983, readuce fotbalul caracalean în prim-plan, prin calificarea, după nouăsprezece ani în saisprezecimile Cupei României. În primăvară, la Caracal, urmează să sosească o echipă de prim esalon. Sortii trimit la Caracal echipa de Divizia A, Petrolul Ploiesti. Ultima prezentă a unei echipe caracalene în această fază a Cupei României a fost la 1 martie 1964, când Răsăritul Caracal, cu antrenorul Ion Pârvulescu în teren, pierdea cu 3-2 în fata echipei Farul Constanta. Pentru caracaleni marcau: Vătafu si Sterie. Într-o organizare ireprosabilă, la 23 februarie 1983, pe stadionul „Parc” din localitate, Sportul Muncitoresc Caracal întâlneste Petrolul Ploiesti. În prezenta a 4000 de spectatori, asa cum nota în cronica partidei Mircea Tudoran, trimisul ziarului „Sportul”. Divizionara A, o echipă cu experientă, reuseste să câstige partida cu 3-0, prin golurile marcate de: Pancu, Marica si Simaciu, calificându-se în faza următoare. Petrolul Ploiesti va fi eliminată în semifinale de Poli Timisoara, echipa care va juca finala cu Universitatea Craiova. Vă prezentăm distributiile celor două echipe în partida din 23 februarie 1983.
Sportul Muncitoresc: Mantoc – Pâstae, M. Dumitrescu, Boscor, D. Dumitrescu – Antonescu (Vatu, Nitu), Pătrascu, Lăcătus – Năuiu, Plotoagă, Nedelcu.
Petrolul: Marzea – Pancu (Stanciu), Butufei, Borz, Toma – Lazăr, Cojocaru (Hâncu), Cozarec – Marica, Simaciu, Călin. Cealaltă reprezentantă a judetului, Divizionara A FC Olt a fost învinsă cu 1-0 de Progresul Vulcan Bucuresti.
Scapă Simian, cade I.P.C. Slatina
Odată eliminati din Cupă, caracalenii continuă pregătirile pentru a doua parte a campionatului. Apar nume noi în lotul de jucători, sunt transferati: Dumitru Vatu (Stoicănesti), Teodor Nicu si Ionel Nitu ( FC Olt tineret), Viorel Rosca (Energia Slatina, revenire), Ilie Pătrascu (Alexandria). Sunt promovati de la juniori, portarul Ionel Puscasu si jucătorii de câmp: Georgel Mitran, Stefan Marinescu si Florin Dincă. Iată lotul echipei pentru returul editiei 1982-1983: Mantoc, Barbu, Puscasu – Pâstae, Boscor, Viorel Rosca, Cretu, D. Dumitrescu, Antonescu, Platagă, Lăcătus, Nedelcu, Năuiu, Nitu, Pătrascu, Mitran, Vatu, Marinescu, Dincă, M. Dumitrescu. Campionatul se reia la 20 martie 1983. Sportul Muncitoresc Caracal, câstigă prima partidă din retur, învingând Petrolul Ticleni cu 3-0, prin golurile marcate de Năuiu, Nitu si Boscor. Antrenorul Ion Pârvulescu începe sezonul cu următoarea formulă de echipă: Mantoc – Pâstae, Boscor, V. Rosca, D. Dumitrescu – Nedelcu, Lăcătus (Cretu), Plotoagă (Marinescu) – Năuiu, Pătrascu, Nitu. În penultima etapă, Sportul Muncitoresc Caracal joacă în deplasare la Simian. Jocul rezultatelor face ca echipa caracaleană să decidă a doua echipă care retrogradează alături de Minerul Horezu, între Mecanizatorul Simian si slătinenii lui Paul Gurlui, I.P.C. Slatina. Din însemnările lui Ion Pârvulescu, aflăm că în minutul 78 al partidei dintre Caracal si Simian scorul era 2-0 pentru caracaleni, scor la care I.P.C. era salvată. Gazdele reusesc să egaleze si să marcheze golul victoriei în minutul 95, scor care trimite echipa slătineană în judet, chiar dacă mai era de disputat o etapă. În ultima rundă, Sportul Muncitoresc Caracal învinge cu 3-0 pe Jiul Rovinari. Vă prezentăm formula de echipă care încheie sezonul 1982-1983, la 24 iunie 1983. Sportul Muncitoresc Caracal: Mantoc – Nedelcu, Pâstae, Rosca, D. Dumitrescu – Mitran, Antonescu (Boscor), Plotoagă – Pătrascu (Dincă), Năuiu, Nitu. Caracalul termină campionatul 1982-1983 pe locul 5. Competitia este câstigată de Constructorul Craiova, care promovează în Divizia B, retrogradează I.P.C. Slatina si Minerul Horezu.
La mijlocul anilor 1980, fotbalul din Caracal se desparte de trei dintre cei mai longevivi jucători ai săi. Dacă cineva se va gândi vreodată sa întocmească un clasament al celor mai fideli jucători din istoria fotbalului caracalean, podiumul nu poate fi altul decât cel ce urmează : locul I – Gică Barbu (16 sezoane jucător / două sezoane antrenor), locul II – Marinel Pâstae (14 sezoane) si locul III – Marin Boscor (13 sezoane). Meritul este cu atât mai mare cu cât cei trei nu sunt caracaleni. Primul sosit este Gică Barbu de la Minerul Anina în 1970, urmat de Marinel Pâstae în 1973, de la Visina Nouă si, mai apoi, Marin (Oaie) Boscor de Metalul Turnu Severin, în 1974.
De la seria a VII-a, la seria a VI-a
Sportul Muncitoresc Caracal evoluează în sezonul 1983-1984 în seria a VI-a. După deplasări la echipele din: Dolj, Mehedinti si Gorj, la Caracal vor sosi, în acest sezon, echipele: Flacăra Moreni, Muscelul Câmpulung, Electrica Titu care, alături de Progresul Corabia, sunt de departe cele mai puternice echipe din serie. Echipa din Moreni, cu un lot de jucători din care se detasează câteva nume, care nu peste mult timp vor face cariera în Divizia A: Adrian Georgescu si Gabriel Tabacu (FC Olt), Iulian Mihăescu (Dinamo Bucuresti). Muscelul Câmpulung – cu fostii slătineni Miutu si Gheorghe Stefan în centrul apărării, iar în atac cu Ion Apostol (fost jucător la Progresul si Dinamo) si cu Radu Pamfil (ex FC Baia Mare). La echipa din Titu evoluau, în perioada respectivă fostii jucători divizionari A: Bruno Grigore, Clement Surenghin, Sandu Gabriel si Emilian Tevi. Ce vremuri!! Caracalenii încep sezonul cu aceiasi conducere tehnică: Ion Pârvulescu – antrenor principal, ajutat de Stefan Cherănoiu. Apar jucători noi cum ar fi portarul Cristian David si jucătorii de câmp: Dicut, Militaru si Florin Stan. Iată lotul de jucători pentru sezonul 1983-1984: Mantoc, Barbu, Cr. David – Cretu, Boscor, V. Rosca, Dicut, D. Dumitrescu, Lăcătus, Antonescu, Plotoagă, Mitran, Militaru, Nedelcu, Năuiu, Vatu, Nitu, Bărbulescu, Marinescu, Stan.
Ascensiunea echipei Flacăra Moreni începe cu Sportul Muncitoresc
Editia 1983-1984 începe la 28 august 1983. Sportul Muncitoresc Caracal învinge, în prima etapă, cu 1-0, echipa Dacia Pitesti, prin golul marcat de fundasul golgheter Marin Boscor, care transformă o lovitură de la 11 m. Antrenorul Ion Pârvulescu începe campionatul cu următoarea echipa: Mantoc – Pâstae, Boscor, V. Rosca, Dumitrescu – Marinescu, Antonescu (Mitran), Lăcătus (Plotoagă) – Năuiu, Nedelcu, Nitu. Sezonul de toamnă va fi unul solicitant pentru jucătorii caracaleni, se încearcă pătrunderea pe tabloul saisprezecimilor Cupei României, pentru a doua oară consecutiv. În campionat, după primele sase etape, Caracalul este pe primul loc, la egalitate de puncte cu Moreni si Câmpulung. În etapa următoare, în derbiul etapei, la Moreni, Sportul Muncitoresc Caracal suferă cea mai grea înfrângere din ultimii ani. Flacăra câstiga cu 5-0… Iată cele doua formatii aliniate în partida care a avut loc la 23 octombrie 1983.
Flacăra Moreni: Barbu – Stefănescu, Tabacu, Badea, Polizache – Năstase, Filipescu, Rus – Toma (I. Mihăescu), Nicolae, A. Georgescu.
Sportul Muncitoresc: Mantoc – V. Rosca, Dicut, Boscor, Dumitrescu – Marinescu, Antonescu, Lăcătus, Nedelcu – Năuiu, Nitu.
Urmează o nouă victorie, cu 2-0, în Cupa României, împotriva divizionarei B, Unirea Alexandria, prin golurile marcate de Plotoagă si Năuiu, victorie ce duce echipa caracaleană în saisprezecimile Cupei României. In campionat, înfrângere la Fieni si un egal, pe teren propriu, cu Petrolul Videle, rezultate în urma cărora antrenorul Ion Pârvulescu părăseste echipa caracaleană, urmând ca de echipă să se ocupe secundul Stefan Cherănoiu.
Mateut si Văetus – la Caracal
Sezonul de toamnă se încheie la 7 decembrie cu partidele din cadrul saisprezecimilor Cupei României. Sortii trimit la Caracal divizionara A Corvinul Hunedoara. Lumea astepta cu nerăbdare partida respectivă, în care aveau posibilitatea să-i vadă la Caracal pe doi dintre eroii de la Bratislava. Vă reamintim că, în urmă cu o săptămână, la 30 noiembrie 1983, reprezentativa de fotbal a României obtinea calificarea la un turneu final după 14 ani, după un 1-1 cu Cehoslovacia. În partida respectivă au jucat si hunedorenii Romulus Gabor si Michael Klein. Pe un timp friguros, în prezenta a 5000 de spectatori, echipa hunedoreană s-a prezentat, din păcate, fără cei doi internationali. Romulus Gabor, accidentat în partida respectiva si Michael Klein – suspendat, nu au făcut deplasarea la Caracal. Corvinul câstiga meciul cu 1-0, prin golul marcat de Oncu, cu cinci minute înainte de pauză. Din cronica partidei, apărută a doua zi în cotidianul „Sportul” aflăm că echipa gazdă a evoluat peste asteptări în partida cu hunedorenii, golul oaspetilor fiind marcat dintr-o pozitie flagrantă de offsaid. Chiar dacă Sportul nu reuseste să treacă de prima fază, rămâne performanta de a aduce la Caracal o echipă de Divizia A. Cei doi antrenori au folosit următoarele distributii.
Sportul Muncitoresc: Mantoc – Cretu, Rosca, Boscor, Dumitrescu – Dicut, Mitran, Plotoagă – Năuiu, Nedelcu, Antonescu (Nitu).
Corvinul: Ionită – Nicsa, Dubinciuc, Gălan, Bogdan – L. Moldovan, Oncu, Petcu – Văetus, Cojocaru (Ghe. Radu), Mateut.
În campionat, nimic spectaculos, editia 1983-1984 fiind câstigată de Flacăra Moreni, care promovează în Divizia B, urmata de Muscelul Câmpulung si de Progresul Corabia. Echipa din Caracal termină campionatul pe locul 10.
Târă, Goantă si cu Gheară
În editia 1984-1985, Sportul Muncitoresc Caracal începe campionatul cu aproximativ acelasi lot. O noutate o constituie numirea pe banca tehnică a fostului jucător al echipei Steaua Bucuresti din anii 1960, Cornel Pavlovici – un atacant pur-sânge (golgheterul României în campionatul 1963-1964, la egalitate cu Titi Frătilă), dar cu rezultate modeste ca antrenor. Acesta vine însotit de mijlocasul Nicolae Stângaciu (Electroaparataj Bucuresti). De asemenea, sunt promovati de la CSS Caracal, atacantul Grigore Bărbulescu si extrema stângă Cristian Visan. Din editia 1984-1985, retinem câteva rezultate (tur): S.M. Caracal – Cimentul Fieni 3-0 (au marcat: Năuiu, Pâstae si Pârvu), S. M. Caracal – Textila Rosiori 2-0 (Mitran si Lăcătus). În sezonul de primăvară: Electrica Titu – S.M. Caracal 1-0, S.M. Caracal – Chimia Turnu Măgurele 2-0 (Năuiu si Bărbulescu). Dacă în campionat parcursul este cel cu care ne-am obisnuit, trebuie remarcat faptul că echipa caracaleană se califică în saisprezecimile Cupei României pentru a treia oară consecutiv. Publicul este entuziasmat, aproape că a devenit ceva obisnuit ca toamna să aducă la Caracal o echipă de Divizia A. După ce pe stadionul „Parc” au sosit: Petrolul Ploiesti si Corvinul Hunedoara este rândul echipei Rapid Bucuresti să joace, în prima fază a Cupei României, contra echipei din Caracal. Pentru a aduce echipa giulesteană, caracalenii au fost nevoiti să treacă de divizionarele B, Unirea Alexandria cu 2-1, prin golurile marcate de Florin Stan si de Progresul Vulcan Bucuresti, cu 1-0, printr-un gol senzational marcat de Georgel Mitran. Iată ce îsi aminteste mijlocasul caracalean despre golul calificării: „În primul sfert de oră, am prins un sut de la 30 de metri direct la vinclu, portarul bucurestean nu a schitat nici un gest. A fost o reusită care ne-a ridicat moralul. Progresul avea o echipa destul de bună, s-au bătut cu Dinamo Victoria pentru promovare în prima ligă. Nu pot să uit acel gol niciodată, a fost cea mai frumoasă executie din cariera mea”. În afară de Caracal, alte trei echipe de divizie C au reusit să ajungă în această faza a competitiei. Este vorba despre: Viitorul Drăgăsani, Cimentul Medgidia si C.I.L. Sighet. Cu o săptămână mai devreme decât în sezonul trecut, la 29 noiembrie 1984, Sportul Muncitoresc Caracal joacă împotriva echipei Rapid Bucuresti. Nici de data asta echipa caracaleană nu reuseste să furnizeze surpriza, Rapid câstiga în prelungiri cu 1-0, prin golul marcat de Ion Ion, în minutul 119. Asa cum v-am obisnuit, vă oferim distributia celor două echipe.
Sportul: Mantoc – V. Rosca I, Cretu, Nicu, M. Rosca II – Nedelcu (Lăcătus), Năuiu, Mitran – Pârvu, Stângaciu, Plotoagă.
Rapid: Manu – Marinescu, M. Grigore, Cârstea, Bacos – Rada, Ion Ion, St. Popa (Târă), Agiu – Goantă, Teodorescu (Pârvu).
Divizionara A, FC Olt, a fost eliminată de A.S. Mizil. Trofeul va fi câstigat de Steaua Bucuresti care învinge, în finală, Universitatea Craiova. În campionatul 1984-1985, Sportul Muncitoresc termină sezonul pe locul 7, cu 29 de puncte. Seria a VI-a, este câstigată de Muscelul Câmpulung la mare luptă cu Electrica Titu. Echipa argeseană promovează în Divizia B. Au retrogradat: Dunărea Zimnicea si Stiinta Drăgănesti-Olt.
În toamna lui 1985, fotbalul din Caracal se califica pentru a patra oara în saisprezecimile Cupei României. Patru editii consecutive în această competitie, pentru o echipă din esalonul al treilea, poate fi un record. Este putin probabil ca o altă divizionară C să reusească acest lucru. Evolutiile bune din Cupa României prevesteau, parcă, saltul fotbalului caracalean într-un esalon superior. În vara anului 1987, Sportul Muncitoresc Caracal reuseste să câstige competitia si să promoveze în Divizia B, după patru decenii de campionat regional, judetean sau de Divizia C.
Schimb de generatii
Înainte de startul campionatului 1985-1986, fotbalul din Caracal se desparte de câtiva jucători reprezentativi cum ar fi: Marinel Pâstae, Marin Boscor, Ion Antonescu, Doru Dumitrescu, Constantin Lăcătus, precum si portarul Florea Mantoc, care se transferă la Sportul Muncitoresc Slatina. Editia actuală începe cu fostul international Iuliu Utu pe banca tehnică. Fostul portar al lui Dinamo si Farul Constanta se afla la al doilea mandat pe banca lui Sportul Muncitoresc. Buna colaborare din prima perioadă petrecută la Caracal i-a determinat pe cei care se ocupă de fotbalul din Caracal să-l numească, din nou, pe Utu, antrenor principal. Putine nume noi, singurul jucător legitimat în perioada de transferuri este tânărul portar Marian Petrescu.
Iată lotul de jucători: Barbu, Petrescu – Nedelcu, V. Rosca I, Cretu, M. Rosca II, Teodor Nicu, Dicut – Marinescu, Stângaciu, Militaru, Plotoagă, Mitran, Cheroiu – Năuiu, Bărbulescu, Visan, Emil Stan, Pârvu.
Antrenor principal: Iuliu Utu Antrenor secund: Stefan Cheranoiu.
Sportul Muncitoresc evoluează în seria a IV-a, o serie dominată numeric de echipele teleormănene, cinci la număr: Rova Rosiori, Textila Rosiori, Automatica Alexandria, Metalul Alexandria si Chimia Turnu Măgurele. Oltul este reprezentat de Caracal, Progresul Corabia, Recolta Stoicănesti si de debutanta Viitorul Scornicesti care, în cele din urmă, va fi cedată la Bals. Debut cu victorie în campionatul 1985-1986, Sportul Muncitoresc Caracal învinge cu 2-0 echipa Chimia Turnu Măgurele, prin golurile marcate de Pârvu si Bărbulescu. Din campionat mai retinem victoria cu 5-0 împotriva echipei Constructorul Craiova (Stângaciu – 2 goluri, Bărbulescu, Plotoagă si Nicu – câte unul), precum si înfrângerea cu 1-0, pe teren propriu, în fata celor de la Automatica Alexandria, una din cele mai puternice echipe din serie.
Petrolul se întoarce
Asa cum ne-am obisnuit, sezonul de toamnă se încheie cu saisprezecimile Cupei României. Sportul Muncitoresc Caracal s-a calificat, pentru a patra oară consecutiv, în Cupa României. După un parcurs bun si în campionat, echipa caracaleană are un parcurs fără greseală si în Cupă. Pentru a aduce o echipă de Divizia A, Sportul Muncitoresc a eliminat, pe rând, echipele: Progresul Corabia (3-2), prin golurile marcate de Plotoagă, Năuiu si Cretu, Stiinta Drăgănesti (4-1), au marcat Bărbulescu, Stângaciu (2 goluri) si Marinescu, Muscelul Câmpulung (1-0), prin golul marcat de Bărbulescu. Ultimul obstacol a fost colega de serie Progresul Băilesti pe care a învins- o cu 3-0, prin tripla lui Bărbulescu. Sortii trimit la Caracal, pentru a doua oară, echipa Petrolul Ploiesti. Vă reamintim că seria celor patru prezente consecutive a fost deschisă tot cu Petrolul. La 4 decembrie 1985, se aflau în teren cinci jucători care au jucat si în partida din 23 februarie 1983. Este vorba de: Năuiu, Plotoagă si Nedelcu – de la Caracal, Butufei si Hâncu – de la Petrolul. În prezenta a 5000 de spectatori, echipa gazdă speră să furnizeze surpriza. Nu se va întâmpla acest lucru, nici de data aceasta, echipa ploiesteană se impune cu 3-2. Pentru caracaleni au marcat Marinescu si Dicut. Iată cele doua echipe trimise în teren de cei doi antrenori, Iuliu Utu si Mircea Dridea.
Sportul: Barbu – Nedelcu (Cheroiu), Cretu, Rosca, Nicu – Dicut, Marinescu, Stângaciu (Militaru), Plotoagă – Năuiu, Bărbulescu.
Petrolul: Jipa – P. Costin, Butufei, Pitulice, Hâncu (Enache) – Mocanu, Solomon, O. Grigore, Nută – Catinca, A. Ene (Rosu).
În editia de campionat 1985-1986, Sportul Muncitoresc Caracal încheie competitia pe locul trei. Seria este câstigată de Rova Rosiori, care promovează în Divizia B. Au retrogradat: Armata Craiova si Metalul Alexandria.
Promovarea, în dauna Cupei
Editia 1986-1987 va rămâne în istoria fotbalului caracalean. Echipa locală va reusi, după 40 de ani, să promoveze în Divizia B. Aici mai trebuie notat si faptul că, la începutul actualului sezon, portarul Gheorghe Barbu se retrage din activitatea competitională, după 16 ani între buturile fotbalului caracalean. El va rămâne în cadrul echipei si va debuta în meseria de antrenor, fiind secundul lui Stefan Cherănoiu chiar în anul promovării. La nivelul lotului, apar multi jucători tineri. Sunt promovati, de la juniori, de către Stefan Cherănoiu, portarul Bogdan Mincă si jucătorii de câmp: Claudiu Rosca, Gabriel Dicu, Gigi Moga si Cristinel Mitrică. Au mai fost transferati: Nicusor Tanasoglu (Rosiori), precum si unul dintre cei mai talentati jucători din perioada respectivă, Renato Popa (Progresul Corabia). Sportul Muncitoresc Caracal evoluează în seria a IV-a, alături de echipe precum: Dacia Pitesti, Progresul Corabia, Electronistul Curtea de Arges, Muscelul Câmpulung s.a.m.d. Început greoi, în editia 1986-1987, trei înfrângeri în primele patru etape. Urmează o victorie cu I.O.B. Bals, cu 4-1, prin golurile reusite de: Plotoagă (2), Mircea Rosca si Cheroiu. Pentru bălseni a marcat fostul jucător al lui Dinamo Slatina, Florin Vladut. Prima victorie în deplasare vine abia în etapa a zecea, la Textila Rosiori. Sezonul de toamnă se încheie pentru fotbalul caracalean mai devreme ca de obicei. La 10 decembrie 1986 se dispută saisprezecimile Cupei României. După patru participări consecutive, Caracalul nu se mai regăseste pe tabloul principal al competitiei. Seria a IV-a este reprezentată în această fază de Automatica Alexandria, care este eliminată în primul tur de Gloria Buzău.
Bun găsit Divizia B
Sezonul de primăvară începe cum nu se poate mai bine, 8 puncte în primele patru etape (se acordau atunci 2 puncte la victorie). În etapa a treia s-a disputat derbiul seriei, între Sportul Muncitoresc Caracal si Muscelul Câmpulung. Principalele contracandidate la promovare au oferit celor 4000 de spectatori un spectacol deosebit. După ce în prima parte a sezonului muscelenii au câstigat cu 1-0, echipa gazdă reuseste să se impună cu 3-0, prin golurile marcate de Plotoagă, Renato Popa si Năuiu. La oaspeti a evoluat si fostul international Dudu Georgescu. A fost victoria care a determinat toti factorii de decizie din oras să sustină echipa locală de fotbal. Mobilizati de puterea locală, în frunte cu Gheorghe Anghel, primarul orasului, echipa va beneficia de sprijinul financiar al tuturor întreprinderilor aflate pe platforma industriala a orasului în perioada respectivă. Pentru a vă edifica asupra lotului vă oferim formula de echipă folosită de tânărul antrenor Stefan Cherănoiu, la 24 mai 1987, în partida câstigată cu 3-0, contra celor de la Textila Rosiori, prin golurile marcate de Renato Popa (2) si Stan Sportul: Mincă – C. Rosca, Tanasoglu, M. Rosca, Nicu – Mitran, Renato Popa, Plotoagă – Năuiu, Stan, Mitrică. Cu sase etape înainte de final, Sportul Muncitoresc Caracal conducea în clasament cu sase puncte avans. Echipa caracaleană îsi asigura matematic promovarea în penultima etapă contra celor de la Constructorul Pitesti, o echipa retrogradată încă din tur, pe care o învinge cu 6-1, prin golurile marcate de: Bărbulescu (2), Fl. Stan, Plotoagă, Renato Popa si Moga. Sportul Muncitoresc Caracal încheie competitia pe primul loc, cu următoarea linie de clasament: 63 de puncte, 20 de victorii, 3 egaluri si 7 înfrângeri, golaveraj 70 de goluri marcate si 30 primite. Golgheterul editiei 1986-1987 este Ion Năuiu, cu 18 goluri marcate. Chiar dacă astăzi pare greu de imaginat, toti jucătorii care au reusit să câstige competitia (cu exceptia lui Renato Popa si Tanasoglu), provin, fie de la juniori, fie din campionatul judetean.
Iată cei 21 de jucători care au reusit promovarea în Divizia B, în anul 1987: Mincă (20), Petrescu (20) – V. Rosca (26), Tanasoglu (22), Cretu (24), Nicu (24), Dicu (24), C. Rosca (19), Mitrică (18), M. Rosca (24), R. Popa (20), Moga (19), Marinescu (21), Plotoagă (26), Mitran (27), Năuiu (28), Cheroiu (24), Stan (20), Erbănescu (19), Bărbulescu (22), Visan (20).
(În paranteză – vârsta jucătorilor la data promovării) Ionel (Jean) Nitulescu – presedinte, Stefan Cherănoiu – antrenor principal, Gheorghe Barbu – antrenor secund.
O promovare înseamnă si o provocare pe plan profesional pentru un jucător de fotbal. După deplasări la: Stoicănesti, Rosiori sau Brezoi, urmează jocuri în orase cu traditie pe prima scenă fotbalistică. Asadar, urmează deplasări la: Petrosani, Râmnicu-Vâlcea, Târgoviste. Din păcate, o parte din cei care au pus umărul la promovare nu se vor mai regăsi în lot la debutul în Divizia B. Dicu si Visan sunt împrumutati la Stoicănesti, iar Marinescu, Cheroiu, Mitran, Nicu, Pârvu si Mitrică vor pune umărul la promovarea în Divizia C a echipei Sportul Muncitoresc Drăgănesti.
Stadionul „Parc”
În vara lui 1987 se împlinesc patruzeci si unu de ani de când jucători precum Grecu, Holingher, Petre Moldoveanu Wolf, Saramet s.a.m.d. sustineau primul joc al echipei CFR Caracal, în editia 1946-1947 a Diviziei B. Si atunci, ca si acum, partidele de pe teren propriu s-au disputat pe stadionul „Parc”. Cel mai răsunător succes din editia respectivă este victoria cu 5-3 împotriva echipei Politehnica Timisoara, la 25 iunie 1946. Din monografia fotbalului caracalean (aflată în manuscris) a lui Gheorghe Donciu aflăm că „În 1934, pe locul unei plantatii de nuci, la initiativa primăriei locale si cu sprijinul militarilor aflati sub comanda maiorului Nicolae Speriatu, a fost amenajat actualul stadion. Noua arenă a fost dată în folosintă în anul 1935 si cuprindea un teren cu iarbă, având dimensiuni regulamentare si o pistă de alergare de 400 metri. La marginea terenului erau amenajate vestiare confectionate din scândură pentru jucătorii celor două echipe si unul pentru arbitri. Modernizarea acestei frumoase baze sportive a început în anul 1960 de către primăria orasului si a continuat în anii 1970, 1980-1985, 2005-2007, rezultând un stadion modern cu o capacitate de 10 500 de locuri. Stadionul „Parc” a fost omologat de UEFA în anul 2005 pentru circuit international”. Sportul Muncitoresc Caracal va evolua în seria a II-a a Diviziei B, alături de echipele retrogradate din primul esalon, Jiul Petrosani si Chimia Râmnicu-Vâlcea, precum si Inter Sibiu, CS Târgoviste, Electroputere Craiova s.a.m.d. Din Divizia C, în afară de Caracal, în seria a II-a mai sosesc: Sportul 30 Decembrie si Electromures Târgu Mures.
Primul oaspete, un fost caracalean
Pregătirile pentru startul editiei 1987-1988, aduc modificări în cadrul lotului de jucători. Pentru că pretentiile cresc odată cu promovarea în esalonul secund, se fac si câteva transferuri care să întărească lotul echipei, pentru a face fată în noua competitie. Cei care se ocupă de transferuri sunt: presedintele clubului Jean Nitulescu împreună cu antrenorul principal Stefan Cherănoiu. Printre primii sositi la echipă se află si tânărul Daniel Mogosanu, viitor campion cu Universitatea Craiova în sezonul 1990-1991. Iată ce îsi aminteste fostul fundas dreapta: „Am fost legitimat la Caracal la începutul sezonului 1987-1988, după ce am fost urmărit la câteva meciuri de Jean Nitulescu si Stefan Cherănoiu. Cei doi oficiali din Caracal au fost multumiti de jocul meu si mi s-a propus să joc la Sportul Muncitoresc. Clubul Universitatea Craiova m-a împrumutat pe timpul stagiului militar la Caracal. După mine au venit si Marcel Bileru, Marius Anton si Moraru. Am jucat două sezoane la Caracal, după care am revenit la Craiova. Îmi face plăcere să-mi amintesc de perioada respectiv㔂 povesteste Daniel Mogosanu despre începuturile sale ca sportiv. Tot în această perioadă a fost legitimat si regretatul Iulică Pătru (Progresul Corabia). Din păcate, o parte din jucătorii care au pus umărul la promovare sunt nevoiti să-si caute echipă. Primii plecati sunt Gabriel Dicu si Cristi Visan (Recolta Stoicănesti). La 30 august 1987 se dă startul editiei de fotbal 1987-1988, Divizia B. Echipa caracaleana întâlneste, în prima etapă, echipa Mecanică Fină Bucuresti, antrenată de fostul caracalean, Dumitru Marcu. Într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenta a 10 000 de spectatori, conform presei locale, Sportul Muncitoresc Caracal învinge cu 3-0 echipa bucuresteană, prin golurile marcate de Năuiu (2) si Bărbulescu. După debutul cu dreptul, urmează o înfrângere cu 2-1 la Bucuresti, în fata echipei Autobuzul. Pentru caracaleni a marcat Renato Popa. Iată formatia aliniata de Stefan Cherănoiu la 6 septembrie 1987: Mincă – M. Rosca (Stan), Cretu, V. Rosca, Plotoagă – I. Pătru, Popa, Mogosanu, Năuiu – Bărbulescu, Bileru (Mitran).
Patru antrenori într-un sezon
Parcurs modest în prima parte a sezonului de debut… Antrenorul Stefan Cherănoiu este înlocuit de Ilie Oană, care nu rezista nici el prea mult. Returul începe cu Gheorghe Dungu pe banca tehnică. Sunt transferati portarul Dragos Popescu (Recolta Stoicanesti) si jucătorii de câmp: Emil Răducu, Tănase Floricel (Rosiori), precum si fostul fundas stânga al lui FC Olt, international de tineret, medaliat cu bronz în Australia 1981, Marin Matei. Din retur retinem următoarele rezultate: S.M. Caracal – AS Drobeta 2-0 (marcatori Plotoagă si Moraru), Sportul 30 decembrie – S.M. Caracal 1-0, S.M. Caracal –Electroputere Craiova 2-1 (Plotoagă, M. Anton). Echipa nu reuseste să părăsească zona fierbinte a clasamentului. Antrenorul Gheorghe Dungu este înlocuit cu Ion Pârvulescu. Debutul în Divizia B nu a fost usor, echipa din Caracal termină competitia pe locul 14 cu 33 de puncte. Golgheterul editiei 1987-1988 este fiul Caracalului, Mihai Plotoagă cu 10 goluri marcate. Seria este câstigată de Inter Sibiu, o echipă înfiintată în 1982, care în sase ani a ajuns în Divizia A. Retrogradează patru echipe: Autobuzul, Mecanică Fină, Metalul si Progresul, toate din Bucuresti. Aici trebuie notat si faptul că, la finalul sezonului 1987-1988, Sportul Muncitoresc Caracal se desparte, după sapte sezoane de Ion Năuiu, unul dintre golgheterii echipei, care se transferă la Recolta Stoicănesti împreună cu Nicu Cretu si Mircea Rosca.
Locul al patrulea, cea mai bună performantă din istoria clubului
După un sezon mai putin reusit, cu salvarea de la retrogradare în ultimul moment, fotbalul din Caracal reuseste, la finalul sezonului 1988-1989, cea mai bună clasare din istoria clubului. Al doilea sezon în Divizia B începe cu fostul golgheter al echipei Chimia Râmnicu-Vâlcea, Sorin Gângu, antrenor si jucător. Apar jucători noi: Ciucă (Automatica Bucuresti), Nica (Alexandria), Veleanu (U. Craiova) si Ciofâcă (Chimia Râmnicu-Vâlcea). După ce Inter Sibiu promovează, cele mai puternice echipe din seria a II-a rămân Jiul Petrosani (la care jucau Racoltea, Lasconi, Timofte s.a.m.d.) si Chimia Râmnicu-Vâlcea, echipă ce avea în componentă jucători ca: Mangalagiu, Guda, Marin Nicolae s.a.m.d. Noua editie de campionat începe la 28 august 1988. Prima etapă a sezonului 1988-1989, aduce la Caracal, Electromures Târgu Mures. Echipa ardeleană va fi revelatia campionatului. Sportul Muncitoresc Caracal reuseste să învingă cu scorul de 2-0, prin golurile marcate de Sorin Gângu si Moraru. Mai retinem victoriile contra celor de la Minerul Motru, cu 2-0, prin golurile marcate de Renato Popa si Ciuca, Dunărea Călărasi, cu 6-0, prin golurile marcate de Ciucă (2), Gângu (2), Renato Popa si Mogosanu. Echipa caracaleană suferă cea mai severă înfrângere, 4-1 în fata echipei Jiul Petrosani. Pentru Sportul a marcat Răducu… În sezonul de primăvară, Sportul Muncitoresc Caracal devine FCM Caracal. Aici trebuie notat si transferul portarului Sabin Ciurea (FC Olt). În derbiul judetean, la 19 martie 1989, FC Caracal pierde la Slatina cu 1-0, după ce în tur au câstigat cu 2-1 partida sustinută contra celor de la Metalurgistul. Unicul gol al partidei a fost marcat de Craioveanu. Este primul gol marcat de atacantul slătinean Gheorghe Craioveanu pentru Metalurgistul Slatina. FCM Caracal termină campionatul pe locul 4, cu 39 de puncte. Seria este câstigată de Jiul Petrosani, care promovează în Divizia A. Retrogradează: Electroputere Craiova, Dacia Pitesti, Dunărea Călărasi si Metalul Mangalia.
Evenimentele din Decembrie 1989, găsesc fotbalul caracalean în cea mai prolifică perioadă din întreaga sa istorie. La sfârsitul primei părti a campionatului 1989-1990, FCM Caracal ocupa locul al treilea în clasament. După revolutie, cei care s-au cocotat în fruntea localitătilor din judet au abandonat sportul. Rând pe rând, echipe de traditie din judetul Olt au dispărut. Zeci de jucători au fost nevoiti să-si caute echipă sau să renunte. Timp de aproape un deceniu, judetul Olt nu a mai fost reprezentat în sistemul divizionar de nici un club de fotbal.
Ajutoare de la FC Olt
Încurajati de locul patru ocupat în editia trecuta, cei care se ocupă de fotbalul caracalean vor să mentină, eventual să depăsească, performanta din editia anterioară. Pentru a reusi acest lucru se fac modificări, atât în lot, cât si pe banca tehnică. Sosesc la echipă: Silviu Stănescu (FC Olt), care va ocupa functia de antrenor principal, atacantul Marian Leta si fundasul Decebal Balaur, si ei fosti jucători în perioade diferite la echipa din Scornicesti. Vor mai fi transferati: portarul Crăciunescu (Rova Rosiori), jucătorii de câmp Dogaru si Dabu (tineretul Universitătii Craiova), Ilie Viorel (Rapid Bucuresti), Bălan (Metalul Plopeni). Au revenit la echipă: Marinescu (S.M. Drăgănesti), M. Rosca si Bărbulescu (Recolta Stoicănesti). De asemenea, sunt promovati de la CSS Caracal tinerii Morariu si Corsei. Iată lotul echipei FCM Caracal pentru editia 1989-1990: Ciurea, Crăciunescu – V. Rosca, Marinescu, M. Rosca, Moraru, Corsei, Dicut, Balaur II, Bălan, Dogaru, Renato Popa, Plotoagă, Morariu, Stan, M. Anton, Dogaru, Răducu, V. Ilie, Bărbulescu, M. Leta. Antrenor principal Silviu Stănescu, Stefan Cherănoiu si Marian Vasilescu – antrenori secunzi. Debut cu stângul, înfrângere la Mecanică Fină, în prima etapă, cu 2-0. Urmează două victorii: 2-0 cu Sportul 30 Decembrie, prin golurile marcate de Răducu si Plotoagă si 3-0 cu Autobuzul Bucuresti (Rosca, Răducu, Renato Popa). Sezonul de toamna se încheie la 7 decembrie cu partida restantă dintre FCM Caracal si Rapid Bucuresti, încheiată la egalitate 1-1. Un parcurs aproape perfect în tur, echipa încheie sezonul pe locul trei, după Rapid si AS Drobeta Turnu Severin, revelatia campionatului.
Nicusor Dogaru, primul marcator după Revolutie
Caracal, ianuarie 1990… Este pentru prima dată când fotbalul este trecut pe plan secund chiar si de cei mai înfocati sustinători. La stadion, pe stradă, toată lumea vorbeste despre evenimentele din decembrie, despre desfiintarea echipei fanion a judetului, precum si despre venirea minerilor la Bucuresti. La mijlocul lui februarie 1990, echipele îsi reiau pregătirile, pentru partea a doua a campionatului. FCM Caracal pierde cu 2-0 un joc amical cu Minerul Motru. Pentru gorjeni au marcat Mihut si tânărul de 17 ani, Dorel Mutică, un jucător ce în curând va fi descoperit si adus de Mircea Lucescu la Rapid, unde va deveni campion. Returul debutează la 3 martie, cu jocul pe teren propriu contra celor de la Mecanică Fină. FCM Caracal câstigă cu 1-0, prin golul marcat de Dogaru. Pentru amatorii de statistică, Dogaru este primul marcator pentru fotbalul caracalean după evenimentele din Decembrie 1989. Chiar dacă se desparte de Renato Popa, în urma unor discutii cu antrenorul Stănescu, echipa din Caracal reuseste un parcurs la fel de bun si în sezonul de primăvară. Pentru a va edifica asupra formulei de bază, vă oferim echipa trimisă în teren în partida câstigată cu 3-2 contra celor de la Pandurii Târgu Jiu. Pentru caracaleni au marcat: Fl. Stan, V. Ilie si Plotoagă. FCM Caracal: Ciurea – M. Rosca, Balaur (Dicut), V. Rosca, Moraru – M. Leta, Dogaru, V. Ilie – Morariu, Stan (Plotoagă), Răducu. Cel mai bun jucător de pe teren, conform trimisului ziarului „Sportul”, a fost tânărul Morariu. Antrenorul Silviu Stănescu pleacă la jumătatea returului, echipa fiind preluată de Stefan Cherănoiu. Nu putem încheia rezumatul editiei 1989-1990 până nu amintim si partida contra liderului Rapid Bucuresti. Conform ziarului mai sus mentionat, partida Rapid – FCM Caracal a fost una dintre cele mai frumoase partide ale campionatului. Echipa giulesteană s-a impus greu, cu 2-1, în ultimele cinci minute ale jocului, după ce caracalenii deschiseseră scorul prin fundasul Balaur. Pentru bucuresteni au marcat Caciureac si Târă, cel din urmă din penalti. Iată distributia celor două echipe:
Rapid: Toader – Stanciu, Cârstea, Constantinovici, Dumitrascu – Drăghici, Bealcu (Nicolae), Caciureac, Damaschin II – Târă, Voinea (Estincă).
FCM Caracal: Ciurea – M. Rosca, Balaur, V. Rosca, Moraru – M. Leta, Dumitru, Dogaru, Bălan – V. Ilie, Răducu (Plotoagă).
Echipa din Caracal termina sezonul 1989-1990 pe locul 7. Golgheterii sezonului 1989-1990 sunt: Mihai Plotoaga – 11 goluri, urmat de Fl. Stan – 5 goluri si Raducu – 4 goluri. Seria este câstigată de Rapid Bucuresti, care promovează în Divizia A. Retrogradează:Tractorul Brasov, IMASA Sfântu Gheorghe, Metalul Mija si Constructorul Craiova.
Gusi-Gol debutează la Caracal
În vara lui 1990, FCM Caracal se desparte de o serie de jucători. Vor părăsi echipa: portarul Sabin Ciurea si jucătorii sositi odată cu Silviu Stănescu. Este vorba de Marian Leta si Decebal Balaur. Vor fi transferati portarul Cristi David de la fosta FC Olt, precum si Laurentiu Urâtu (Rova Rosiori), Mugur Gusatu (Recolta Stoicănesti), Gavrilescu si Stanciu de la tineretul Universitătii Craiova, Rosu (CSS Caracal) si Renato Popa. (revenit). Iată ce îsi aminteste Laurentiu Urâtu despre
debutul său la Caracal: „Am venit la Caracal într-un moment greu pentru echipă. După primele sapte etape, antrenor la echipă a fost adus Sorin Gângu. Antrenorul vâlcean a riscat în primul joc după preluarea echipei. La Brasov, cu ICIM, a introdus în teren patru debutanti. În afară de mine au mai jucat portarul Cristi David, fundasul Stanciu si atacantul Mugurel Gusatu. Am pierdut cu 1-0, în minutul 85, din penalti. A fost primul meu meci pentru fotbalul caracalean. Primul gol l-am marcat în etapa a XII-a, cu Soimii Sibiu, când am deschis scorul. Nu o să uit niciodată acele partide”, povesteste fundasul care a început fotbalul la CSS Caracal. Vă prezentăm echipa trimisă în teren în toamna lui 1990 în partida pierduta cu 3-1 în deplasare, la Autobuzul Bucuresti. Pentru Caracal a marcat Plotoagă. FCM Caracal : Crăciunescu – Gavrilescu, Dicut, V. Rosca, Moraru – Dogaru, Bălan, Plotoagă, Morariu – Gusatu (Bărbulescu), Răducu (Ciucă). Tânărul atacant Mugurel Gusatu, născut la Cezieni, va ajunge la Poli Timisoara, locul unde va cunoaste consacrarea. La mijlocul anilor 1990, se va transfera în Olanda, la Heerenveen. Parcurs destul de slab, în prima parte a campionatului, apar si primele probleme financiare, banii se obtin din ce în ce mai greu. FCM Caracal nu reuseste să părăsească zona fierbinte a clasamentului si încheie sezonul de toamnă pe locul 16, cu 14 puncte si golaveraj negativ.
Stefan Cherănoiu din nou salvatorul echipei
În partea a doua a campionatului, cei care se ocupă de echipă încearcă să o scoată din zona retrogradării. Sorin Gângu părăseste banca tehnică. Cel desemnat să salveze situatia este, si de această dată, Stefan Cherănoiu. De asemenea, se fac transferuri, mai ales în atac. În tur, echipa nu reuseste să marcheze decât 24 de goluri, doar Montana Sinaia a marcat mai putine goluri. Sunt legitimati: Nelu Petrisor (Electroputere Craiova), Iulian Petre, fostul jucător al echipelor FC Olt si Aluminiu Slatina, precum si Alexandru Gheorghe (Rova Rosiori), unul dintre cei mai talentati tineri din zonă, international de tineret, coleg de generatie cu: Lupescu, Prunea, Ilie Dumitrescu s.a.m.d. Echipa reuseste un retur aproape perfect, atacul îsi face datoria si marchează 35 de goluri. Din returul editiei retinem următoarele rezultate: FCM Caracal – ICIM Brasov 4-0 (Alex. Gheorghe, Plotoagă, Moraru, Petrisor), FCM Caracal – Metalurgistul Slatina 2-0 (Alex. Gheorghe, Rosu). FCM Caracal încheie tot în fortă, 4-1 cu Mecanică Fină Bucuresti. Au marcat: Renato Popa, Dogaru, Ciucă si Alex. Gheorghe. Iată echipa trimisă în teren de Stefan Cherănoiu, la 23 iunie 1991, în ultima etapă a sezonului 1990-1991. FCM Caracal: Crăciunescu – M. Rosca, Urâtu, V. Rosca (Marinescu), Moraru –Dogaru, R. Popa, Plotoagă (I. Petre) – Ciucă, A. Gheorghe, Petrisor. Alexandru Gheorghe reuseste să devină golgheterul echipei cu 12 goluri marcate. Atacantul teleormănean va debuta în primul esalon cu Foresta Fălticeni, fiind coleg de echipa cu Dorin Goian, Mihai Gurită, Robert Ilyes s.a.m.d. Pentru echipă suceveană joacă patru sezoane si sustine 86 de partide în primul esalon. Echipa caracaleană încheie sezonul 1990-1991 pe locul 10, cu 33 de puncte. Seria este câstigată de Electroputere Craiova, care promovează în Divizia A. Au retrogradat: Mecanică Fină, Pandurii Târgu Jiu, Minerul Motru si Montana Sinaia.
La începutul anilor 1990, fotbalul din esaloanele inferioare trece prin cea mai dificilă perioadă. Situatia financiară din ce în ce mai grea, precum si dezinteresul celor care trebuiau să-l sustină, a făcut ca majoritatea jucătorilor să migreze spre alte campionate mai bine plătite. Devalorizarea galopantă, precum si modificarea sistemului de la începutul editiei 1992-1993, au dus la disparitia multor echipe de traditie din esaloanele inferioare. După cinci sezoane în esalonul al doilea al fotbalului românesc, fotbalul caracalean se întoarce în Divizia C, pentru o jumătate de sezon, după care renuntă…
FC Caracal – în seria I
La începutul sezonului 1991-1992, Divizia B se reorganizează. După patru editii în seria a II-a, FC Caracal, împreună cu echipele din Bucuresti, sunt mutate în seria I, alături de echipele din Dobrogea si Moldova. Aici trebuie precizat faptul că, la finalul editiei, vor retrograda în Divizia C sase echipe, în loc de patru ca până acum. Cei mai redutabili adversari rămân vechile cunostinte: Progresul Bucuresti (echipă la care evoluau Ciobotariu, Bolborea, Dună samd.), Flacăra Moreni (care avea în componentă jucători cu experienta cum ar fi Butufei, Leahu, Dorel Zamfir), debutanta CS Olt 90 (o echipă formată din fostii pitesteni: Telu Stancu, Voicu, Simion, Mihai Marcel samd), precum si CS Târgoviste sau Gloria Buzău. Asemenea multor cluburi de fotbal si clubul caracalean trece prin momente grele, banii se găsesc din ce în ce mai greu. După salvarea miraculoasă din sezonul trecut, situatia financiară rămâne neschimbată. O parte din jucători părăsesc echipa… Este vorba despre: Renato Popa, Emil Răducu, Florin Stan, Stefan Marinescu, Gore Bărbulescu, precum si tânărul Morariu – unul din cei mai talentati jucători promovati de fotbalul caracalean la sfârsitul anilor 1980. Rămân alături de echipă si în sezonul 1991-1992 jucători cu experientă precum: Alexandru Gheorghe si Nelu Petrisor, golgheterii din sezonul trecut, Mihai Plotoagă – căpitanul echipei, portarul Crăciunescu samd. Cum de transferat nici nu putea fi vorba, lotul este completat cu tinerii: Marcu, Fl. Rosu, G. Stefan si S. Rosu, toti de la CSS Caracal, antrenor Nicolae Matei.
Cel mai frumos meci, în ultima etapă
Sezonul 1991-1992 începe cu Stefan Cherănoiu pe banca tehnică. Debut cu stângul, FC Caracal primeste sapte goluri în primele trei etape (4-0 cu Râmnicu Sărat si 3-0 cu CS Olt 90), înscriind doar un gol, 1-0 cu Steaua Mizil. Echipa nu reuseste să părăsească zona retrogradării pe tot parcursul sezonului de toamnă. Pentru a va edifica asupra formulei de bază vă oferim distributia echipelor trimise în teren de cei doi antrenori la 20 octombrie 1991, în partida încheiata 0-0, contra fostei divizionare A, Flacăra Moreni. FC Caracal: Crăciunescu – M. Rosca (Fl. Rosu), Dicut, V. Rosca, Moraru – S. Rosu, Urâtu (G. Stefan), Plotoagă – Ciucă, Petrisor, A. Gheorghe. Flacăra: Paraschiv – Dincă, Costin, Butufei, Leahu – Traciu, Năstase, Stefănescu, Petrescu – L. Popescu (Matincă), Savu (D. Zamfir). Paradoxal, după ce încasează 14 goluri în doua partide, 9-2 cu Metalul si 5-0 cu Portul Constanta, FC Caracal reuseste cel mai bun meci al sezonului, în ultima etapă, la 8 decembrie 1991, contra echipei CS Târgoviste. A fost un sec 4-0, prin golurile marcate de: Ciucă (2), Moraru si A. Gheorghe. Vor fi ultimele goluri marcate de cei trei pentru fotbalul caracalean. FC Caracal încheie sezonul de toamnă pe ultimul loc, cu 11 puncte, 4 victorii, 3 egaluri si 10 înfrângeri. Golaveraj: 16 goluri marcate si 37 primite. Cele 16 goluri marcate de FC Caracal în prima parte a campionatului au fost realizate de următorii jucători: Alexandru Gheorghe – 4 goluri, Petrisor, Ciuca, Moraru – 3, Iulian Petre – 2, Marcu– 1. În sezonul de primăvară, antrenorul Stefan Cherănoiu renuntă să se mai ocupe de echipă. Sătui să fie amânati la nesfârsit cu banii, o parte dintre jucători vor părăsi echipa. Este vorba de: Iulian Dicut, Alexandru Gheorghe, Iulian Petre, Nelu Petrisor, Moraru si Ciucă.
Profesorul Nicolae (Doru) Matei, urmasul lui Pârvulescu
Conducerea tehnică este preluată de profesorul Nicolae Matei de la CSS Caracal. Din vechea gardă nu rămân decât: Crăciunescu, Mihai Plotoagă, Claudiu Rosca, Mircea Rosca si Laurentiu Urâtu. Lotul va fi completat cu juniorii: S. Popescu, Rizea, Mocanu, Barbu (fiul fostului portar Gheorghe Barbu), Dima. Iată ce povesteste Doru Matei despre perioada respectivă: „La începutul anului 1992, am fost chemat de către Florin Ciobanu, jurist în cadrul primăriei si mi s-a propus să găsim o metodă prin care să încercăm să tinem echipa în continuare. Banii se terminaseră, iar cei care se ocupaseră de echipă au plecat. Am venit cu 7-8 jucători de la grupa mea si împreună cu doi, trei dintre cei mari am încercat să tinem locul, în speranta că se va găsi o solutie. Începusem să formez o echipă… Încerc să nu uit pe cineva: Mitrică – Cl. Rosca (Fl. Rosu), M. Rosca, Rizea, Stefan – Mocanu, Andrei, S. Rosu (Marcu), Dima – S. Popescu, Barbu. Din păcate, în afară de domnul Ciobanu, nimeni din primărie nu ne-a sustinut. La un moment dat, chiar am fost amenintati ca să terminăm cu fotbalul ăsta o dată că s-ar putea să avem probleme, desi copiii jucau gratuit. Păcat… S-a pierdut o generatie. A fost cea mai neagră perioadă pentru fotbalul caracalean. Salvarea a venit de la d-l Gheorghe Anghel, la începutul anilor 2000, dar pentru generatia respectivă a fost prea târziu.” Din presa locală, din martie 1992, aflăm că în etapa a II-a, la Mizil, echipa s-a prezentat cu o echipă originală. Din „veteranii” echipei nu au fost prezenti decât portarul Crăciunescu si mijlocasul Plotoagă. FC Caracal a pierdut cu 5-0. Din returul editiei 1991-1992 mai retinem următoarele rezultate: FC Caracal – Olimpia Râmnicu Sărat 0-0, FC Caracal – FEPA 74 Bârlad 2-2 (Stefan, S. Popescu). Tot ca un paradox, singurul meci reusit este victoria cu 6-1, în penultima etapă contra celor de la Portul Constanta. Au marcat pentru caracaleni: Stefan (2), M. Rosca, Cl. Rosca, Barbu (2). Echipa caracaleană retrogradează în Divizia C, după cinci sezoane în Divizia B, alături de: Petrolul Ianca, Olimpia Râmnicul Sărat, CS Târgoviste, FEPA 74 Bârlad si Sportul Comaico. Seria este câstigată de Progresul Bucuresti, care promovează în A.
Modificarea sistemului competitional, a doua lovitură
În editia 1992-1993, Divizia C este formată din patru serii a câte 20 de echipe, după ce editia trecută a fost alcătuită din 12 serii a câte 16 echipe. Dispar, asadar 100 de echipe din esalonul trei. În astfel de situatii, echipele mici si fără sprijin, asa cum este si FC Caracal în cazul de fată, nu au nicio sansă. Echipa caracaleană face parte din seria a III-a, alături de: Gaz Metan Medias, Dacia Pitesti, Metalurgistul Slatina samd. După agonia din sezonul trecut, situatia rămâne neschimbată si în actuala editie de campionat. În sezonul de toamnă s-a mers din înfrângere în înfrângere. În partea a doua a campionatului, cei care trebuiau să sustină echipa au considerat prezenta în campionat o pierdere de timp si au hotărât retragerea din competitie. Echipei FC Caracal i se anulează toate rezultatele. La douăzeci si ceva de ani de când profesorul Pârvulescu promova în Divizia C, cu acea generatie de exceptie formată din Oancea, Mototol, Marcu, Mincioagă samd, fotbalul caracalean dispare din sistemul competitional. De altfel, în judetul Olt, din sase echipe au mai rămas doar Metalurgistul Slatina si CS Olt 90, echipe care vor dispărea si ele la sfârsitul sezonului viitor. Rând pe rând, Sportul Muncitoresc Drăgănesti, IOB Bals, Recolta Stoicănesti si FC Caracal au dispărut din peisaj. Retragerea din competitie, la jumătatea sezonului 1992-1993, nu reprezintă o premieră pentru fotbalul caracalean. În editia 1975-1976, Vointa Caracal părăseste competitia la mijlocul campionatului. Zeci de jucători sunt nevoiti, fie să se retragă, fie să îsi caute echipe în alta parte. Barbu si Mocanu au fost cedati la Electroputere Craiova, Cristi Visan, Nicu Teodor, Mircea Rosca – la Minerul Aninoasa, Viorel Rosca, Claudiu Rosca, Laurentiu Urâtu la Minerul Uricani. Singura zonă capabilă să sustină financiar, fără probleme, fotbalul în acea perioadă, era zona Văii Jiului. Seria a fost câstigată de Gaz Metan Medias, care promovează în Divizia A (fosta B). În afară de Caracal, care a fost exclusă din campionat, au mai retrogradat: Caromet Caransebes, Soimii Compa Sibiu si Electrica Fieni.
Anii ’90 au fost, fără îndoială, cea mai grea perioadă pentru fotbalul caracalean. Chiar dacă s-au încercat fel de fel de improvizatii, cei care readuc fotbalul în prim-plan sunt tot fostii jucători. Primul care se încumetă este Stefan Cherănoiu, în 1997, care si promovează în Divizia C, după numai un la judet. Inexplicabil, cei care trebuiau să sustină financiar echipa renuntă si, după numai un an, totul se năruieste. În 2002, este rândul lui Laurentiu Urâtu să încerce. Fostul fundas reuseste, într-un timp relativ scurt, să alcătuiască o echipă capabilă să câstige barajul si să intre pe tabelul principal al Cupei României.
Pleacă Progresul, vine Dinamo Calafat
La cinci ani de la ultimul joc în sistemul divizionar, fotbalul din Caracal revine la suprafată. Echipa apare în competitie cu numele de Progresul Caracal. Primul succes îl reprezintă câstigarea campionatului judetean editia 1997-1998 si, implicit, participarea la barajul de promovare în Divizia C. În vara lui 1998, Progresul Caracal, echipă pregătită de Stefan Cherănoiu, învinge, cu 2-1, campioana judetului Dâmbovita, Petrolul Târgoviste si promovează în Divizia C. Cel mai indicat să povestească despre perioada respectivă este chiar autorul acestei promovări, Stefan Cherănoiu. „În campionatul judetean ne-am luptat cu cei de la I.O.B. Bals. Aveau o echipa destul de bună cu jucători ca Albăstroiu, Gogu Dumitra, Bălan s.a.m.d. La baraj, am câstigat cu 2-1, prin golurile marcate de Drăgusin (un jucător foarte talentat, adus de la Pitesti) si Stancu. Am fost sprijinit permanent de Stelian Veselin… Reusisem să formăm o echipă foarte bună. De asemenea, trebuie amintit faptul că pentru promovare am fost ajutati si de câtiva jucători cu experientă. Iată formatia care a câstigat barajul: Ciurea – Velea, M. Rosca, Mihăescu, Oprea – A. Dumitrescu, I. Pătru, R. Popa – Barbu (Stancu), Fiscălie (Gliscă), Drăgusin. Sper că nu am uitat pe cineva. Partida s-a jucat la Stefănesti – Arges”. Lumea era încântată si astepta, cu nerăbdare, primele jocuri în esalonul al treilea, după sase ani. Din păcate, parcursul este dezastruos. Antrenorul Cherănoiu pleacă, echipa este preluată de Sabin Ciurea si Mircea Rosca. Prima victorie vine abia în etapa a XII-a, împotriva echipei Pandurii Târgu Jiu, prin golul marcat de Drăgoi. Un sezon de care nimeni nu vrea să-si amintească. Cu 25 de înfrângeri si aproape o sută de goluri primite, Progresul Caracal termină campionatul 1998-1999 pe locul 19 (penultimul) si retrogradează. Seria este câstigată de Electro Bere Craiova, care promovează în B. Desi pierde contactul cu sistemul divizionar, Caracalul este reprezentat în esalonul trei si în editia 1999-2000. Dinamo International Calafat este mutată la Caracal. Desi în arhiva FRF rămâne Dinamo International Calafat, în presa locală apare cu numele de Dinamo International Caracal. Echipa pregătită de Silviu Stănescu la Caracal s-a retras din campionat la jumătatea editiei 2000-2001.
Urâtu reuseste cel mai frumos parcurs
După scurta aventură a echipei din Calafat, autoritătile locale îsi îndreaptă, din nou, fata spre fotbal. Cel desemnat să se ocupe de echipă este tot Stelian Veselin, seful Întreprinderii de Gospo-dărire a Orasului (IGO), unitate aflată în subordinea primăriei. La sfârsitul editiei 2001-2002, Progresul Caracal, sprijinită financiar de către primărie, câstigă titlul de campioană judeteană si reprezintă judetul Olt la barajul de promovare în Divizia C, unde va întâlni campioana judetului Vâlcea. Echipa caracaleană, antrenată de Laurentiu Urâtu (antrenor-jucător) învinge, cu 3-0, echipa vâlceană Rarora Mateesti, prin golurile marcate de Rebiga si promovează în Divizia C. Vă oferim distributia echipei câstigătoare. Progresul Caracal: Vintilă – Dumitrescu, Năuiu, Neicu, Militaru – Chiliman, Mosteanu, Bălan, Sterie – Urâtu, Rebiga. Au mai jucat: Oprea si Chircă. Iată ce îsi aminteste fundasul Daniel Năuiu (fiul fostului golgheter din anii ’80, Ion Năuiu), unul din cei mai talentati juniori din perioada respectivă: „Am debutat în fotbal la CSS Caracal, cu profesorul Marius Caracudă. După o scurtă perioadă la juniorii Universitătii Craiova, unde am fost coleg cu Moti, Plesan, Ionut Stancu, Rada s.a.m.d., am revenit la Caracal. Am câstigat campionatul judetean si am pus umărul la promovarea în Divizia C, în meciul sustinut la Pitesti, pe stadionul „Strand”. În lot, în afară de mine, au mai fost trei caracaleni.. Este vorba de portarul Vintilă si jucătorii de câmp Dumitrescu si Oprea. A fost primul meu succes pentru fotbalul caracalean. Nu pot să uit acele momente niciodată”. Primii jucători legitimati au fost Mosteanu si Militaru (Rova Rosiori). După baraj au mai fost transferati: Răceanu (Unirea Alexandria), Velica (Corabia), Frunză (U. Craiova, tineret), Sorin Chivu (Craiova), Maftei (Bals), Marius Oprea si Tache (CSS Caracal).
În saisprezecimile Cupei României după 17 de ani
Fotbalul caracalean debutează în Divizia C la 31 august 2002. Debut cu stângul, în prima etapă echipa este învinsă, cu 2-0, de Flacăra Moreni. La 17 ani de când Răsăritul Caracal pierdea greu în fata Petrolului din Ploiesti, Progresul Caracal reuseste, în toamna anului 2002, să se califice în saisprezecimile Cupei României. Lumea este încântată de această performantă la care nimeni nu se astepta. La 6 noiembrie 2002, în fata unui stadion arhiplin, echipa caracaleană întâlneste divizionara A, FC National – echipă antrenată de italianul Walter Zenga. Echipa bucuresteană câstigă partida cu 3-0, prin golurile marcate de Petre Marin, Săpunaru si Sabin Ilie si se califică în faza următoare. Iată cele două echipe.
Progresul: Răceanu – Dumitrescu, Năuiu, Urâtu, Oprea, Maftei (Militaru) – Bălan, G. Popescu (Frunză), Chiliman – Rebiga (Mosteanu), Chivu.
FC National: M. Popa – Keca, Iodi, Nemteanu, Petre Marin – Dan Petrescu, Duro, Nae (Dumitru), Micic – V. Iacob (S. Ilie), Săpunaru (Pena).
De altfel, echipa bucuresteană va ajunge în finala competitiei unde va fi învinsă de Dinamo Bucuresti. În campionat, comportarea este mai mult decât meritorie. Desi debutantă, Progresul termina campionatul 2002-2003 pe locul al patrulea. Seria este câstigată de Dacia Mioveni, care promovează în Divizia B. În editia următoare, Divizia C îsi schimbă componenta: se trece la 9 serii a câte 14 echipe. Este, cu sigurantă, cea mai frumoasă perioadă a fotbalului caracalean după revenire. După Caracal, si Slatina va avea echipă în esalonul trei, prin aducerea echipe Metalul Râmnicu-Vâlcea în orasul resedinta de judet. Fotbalul din Olt începe să-si revină. În editia 2003-2004, vor apărea si FC Olt, si Prodchim Bals.
Laurentiu Urâtu pleacă la Videle
Al doilea sezon în Divizia C, începe cu aceiasi conducere tehnică. Apar jucători noi… Sunt transferati: Tunaru (Bucuresti), Robu (CSS Caracal), Goiceanu si Iriza (FC Onesti). Sezonul începe, ca de obicei, cu meciurile din Cupa României. Progresul Caracal este eliminată de CFR Craiova cu 1-0. Partida s-a disputat la 28 august 2003. Iată formatia caracaleană din partida respectivă: Răceanu – Militaru, Năuiu, Oprea, Tunaru – G. Popescu (Goiceanu), Sterie, Chiliman (L. Urâtu), Vasile (Mosteanu) – Chivu, Iriza. Progresul Caracal face parte din seria a V-a, o serie dominată de Oltul Slatina. Din sezonul de toamnă mai retinem partida de la 4 octombrie 2003, între Armata Craiova, una din revelatiile campionatului. si Progresul Caracal, partidă încheiată 0-0. Iată cele două distributii.
Armata: Petrescu – Dinu, Sodoleanu, Ghită, Grigore – Burghiu, Negrea, Stănculescu, Rădut – Turcilă, Boroiban.
Progresul: Răceanu – Tunaru, Vasile, Urâtu, Robu – Goiceanu (Mosteanu), Popescu, Chivu, Chiliman – Iriza (Oprea), Velica (Frunză).
În retur, Laurentiu Urâtu se desparte de Progresul Caracal. După patru sezoane ca antrenor si jucător preia banca tehnică a echipei Petrolul Videle. În sezonul de primăvară, conducerea tehnică va fi asigurată de regretatul Marin Catană, fost la Dunărea Călărasi, ajutat de Stefan Cherănoiu, Este transferat Valeriu Mieilă (Extensiv Craiova)… Campionatul se încheie la 29 mai… În ultima partidă, Progresul pierde cu 2-0 la Slatina. Pentru Oltul Slatina au marcat: S. Din si Georgescu. Progresul Caracal termină sezonul 2003-2004 pe podium, după Oltul Slatina (care promovează în Divizia B) si după Armata Craiova. Vor retrograda cinci echipe… Pe lângă cele patru (FC Lăpusata, Petrolul Videle, Dunărea Calafat si Juventus Pitesti), va mai retrograda si Prodchim Bals, victimă a sistemului de retrogradare. Se stabileste un clasament al echipelor de pe locul zece al celor nouă serii iar ultimele sase echipe iau drumul campionatului judetean. Printre ele si echipa din Bals.
La mijlocul anilor 2000, fotbalul caracalean accede într-un esalon superior, printr-o metoda folosită tot mai des în perioada respectivă. Divizionara B, FC Craiova, este mutată la Caracal si astfel orasul Caracal va avea echipă în esalonul doi al fotbalului românesc. Cel mai bun rezultat al noii echipe este locul 7 la sfârsitul sezonului 2006-2007, precum si calificarea, în premieră, în optimile Cupei României. După trei sezoane, echipa este preluată de primărie si va deveni echipa orasului.
Electroputere Craiova devine FC Caracal
Locul trei ocupat la sfârsitul sezonului 2003-2004, într-o competitie câstigată de Oltul Slatina, a fost considerat un esec pentru cei care răspundeau de echipă. La startul sezonului următor (2004-2005), la Caracal va fi transferată echipa de Divizia B, FC Craiova, echipă aflată în proprietatea unor oameni de afaceri craioveni. În aceiasi perioadă, primăria demarează un proces de modernizare al stadionului „Parc”. Pentru cei tineri, trebuie precizat faptul că FC Craiova este fosta Electroputere Craiova, o echipa de traditie în fotbalul românesc la care au evoluat aproape toti marii jucători ai Universitătii Craiova, precum si caracalenii: Vasilescu, Mincioagă, Calotă, Cherănoiu s.a.m.d. Începând cu anul 1998 s-a numit Extensiv Craiova. În ianuarie 2004 devine FC Craiova, iar din august 2004 va deveni FC Caracal. Noua echipă rezultată în urma fuziunii rămâne în proprietatea oamenilor de afaceri, urmând ca Primăria Caracal să pună la dispozitia echipei stadionul precum si baza sportivă de la Deveselu. Caracalul dispune de o bază sportivă si un stadion cum putine orase se pot mândri. De aceasta mutare va beneficia si fotbalul din Corabia. După fuzionarea echipelor FC Craiova si Progresul Caracal va rezulta FC Caracal, iar locul rămas liber în Divizia C, va fi cedat echipei din Corabia. La Corabia vor ajunge si restul jucătorilor care nu vor intra în vederile noilor antrenori.
Alexandru Piturcă – primul golgheter al noii echipe
La startul editiei 2004-2005 a diviziei B judetul Olt este reprezentat de două echipe: Oltul Slatina si FC Caracal. Lotul echipei caracalene va fi aproximativ cel sosit de la Craiova. Din lotul fostei echipe Progresul vor fi opriti portarul Vintilă si jucătorii de câmp: Daniel Năuiu, Marius Militaru si Dumitru Mosteanu. Vor mai fi transferati: Ghe. Mihăită, Daniel Orac si Alexandru Piturcă (Steaua), Stroescu si Ciobanu (Dierna Orsova). Antrenorul echipei este Nicolae Ungureanu… La 25 august 2004, în prezenta a numai 2500 de spectatori, conform presei locale, are loc primul meci al noii echipe FC Caracal. Semiesec pentru caracaleni, în etapa inaugurală contra celor de la International Pitesti. Partida s-a încheiat la egalitate (2-2), după ce oaspetii au condus cu 2-0. Pentru FC Caracal au marcat: Velcovici si Al. Piturcă. Antrenorul Nicolae Ungureanu va pleca după prima etapă. Echipa va fi preluată de Silvian Cristescu si Nicolae Negrilă. Desi are un parcurs modest în campionat, FC Caracal se califică din nou în Cupa României. Sortii trimit la Caracal, pentru a doua oară, echipa bucuresteană FC National. Evolutie dezamăgitoare si de data aceasta. La 13 octombrie 2004, FC Caracal pierde cu 4-0 în fata echipei bucurestene. Pentru FC National au marcat: Ghindeanu (2), Chihaia si Coman. Iată cele două formatii:
FC Caracal: Bornescu – Totoroată, D. Stoica, Năuiu (Gârlă), Militaru – Velcovici, M. Ciucă, Săceanu, D. Orac – Ciobanu (Petrescu), A. Piturcă.
FC National: M. Popa – Ghindeanu, Thwaite, F. Moldovan (Panc), Săpunaru – Olah, Shroj, Herea, Griffits (Coman) – M. Savu (Caramarin), Chihaia.
La finalul sezonului, FC Caracal se clasează pe locul 9. Golgheterii echipei sunt: Alexandru Piturcă – 8 goluri, Bornescu – 6 reusite (toate din 11 m), urmat de Orac, Mihăită, Săceanu si Ciucă cu câte 3 goluri. Seria este câstigată de Pandurii Târgu Jiu, care promovează în Divizia A. Retrogradează: Building Vânju Mare, Oltul Slatina si Rulmentul Alexandria.
U. Craiova – FC Caracal, derbiul Diviziei B!
La sfârsitul sezonului 2004-2005, se întâmplă un lucru pe care nimeni nu îl putea anticipa. După 41 de ani, simbolul Olteniei, Universitatea Craiova, retrogradează. Aproape toti jucătorii veniti de la Craiova în urmă cu un sezon se întorc în Bănie si încearcă să pună umărul la renasterea echipei. Vor părăsi pe FC Caracal nu mai putin de 10 jucători: Bornescu, Ciucă, D. Stoica, Săceanu, Orac, Piturcă, Dănănae, Gârlă, Dina si Velcovici. Vor fi legitimati: Sergiu Popescu (care va deveni numărul unu al echipei), Alexandru Negrilă, Schintee (Pandurii Tg. Jiu), Cătălin Beldeanu, precum si portarul Radu Petre. Din editia de campionat 2005-2006, retinem jocul tur dintre Universitatea Craiova si FC Caracal si încheiat cu victoria craiovenilor. Cei doi antrenori au folosit următoarele distributii:
U. Craiova: Bornescu – Crăciunescu, A. Ionescu (Argintaru), Ciucă, Stoica, Săceanu (Fritea), Velcovici, Dănănae, Orac, Stângă (Piturcă), Dina.
FC Caracal: R. Petre – Mosteanu, Chirita, Năuiu, Militaru, Vodita, Băia (Stroescu), Mazilu (Pasăre), S. Popescu, Schintee, Beldeanu. Un sezon greu pentru FC Caracal.
După plecarea celor 10 jucători la Craiova, toti o vedeau ca si retrogradată, mai ales că la finalul sezonului vor retrograda 6 echipe. Scapă de emotii în ultima etapă când câstigă cu 3-1 partida sustinută contra celor de la Dacia Mioveni. Pentru caracaleni au marcat: Beldeanu, Năuiu si Lută. Universitatea Craiova revine în primul esalon, după primul sezon. Golgheterii sezonului 2005-2006 sunt: Sergiu Popescu – 8 goluri, Militaru – 4 goluri, Stancu, Mosteanu si Lută – câte 3.
Optimile Cupei României
În sezonul 2006-2007, Divizia B se reorganizează. Se trece de la trei serii a câte 17 echipe la doua serii a câte 18 echipe. Antrenori la echipă sunt: Iordan Eftimie si Sabin Ciurea. Sunt transferati atacantul Laurentiu Boroiban (Armata Craiova) Gheba si Balaban (Scoala Nucet), Săvulescu (Progresul Corabia), O. Istinie (Minerul Motru). FC Caracal are un parcurs destul de bun, atât în campionat cât mai ales în Cupa României, unde reuseste în premieră să treacă de faza saisprezecimilor competitiei, eliminând echipa de primă ligă Gloria Bistrita, în urma loviturilor de departajare. Iată cele două echipe trimise în teren de către cei doi antrenori Ion Ovidiu Sabău si Iordan Eftimie, la 25 octombrie 2006: FC Caracal: Lung – Săvulescu, Pasăre, Năuiu, Vodită – Sergiu Popescu, Negrilă, Schintee (56’ Filip), Stancu (70’ Gheba) – Serban (46’ Istinie), Boroiban. Gloria Bistrita: Tufis – Frăsinescu, Astilean, Muresan, Sărmăsan, Păduretu (Damian), Păcurar, Stoica (Curtuius), Ciubotariu, Rozel, Zaharia, Costea. La 7 noiembrie, echipa caracaleană va da piept, în optimile competitiei, tot cu FC National. Partida s-a disputat la Alexandria si a fost câstigată de bucuresteni cu 3-2. Golurile caracalenilor au fost marcate de Laurentiu Boroiban. Pentru suporteri, rămâne regretul că sortii nu au trimis la Caracal în cele 8 prezente în saisprezecimi, una din cele doua mari echipe bucurestene, Steaua sau Dinamo.
Bertea si Gârlă sunt ultimii marcatori ai Caracalului în Liga a II-a
La sfârsitul sezonului 2006-2007, echipa caracaleană termină sezonul pe locul 7, o competitie câstigată de Universitatea Cluj. A fost sezonul în care s-au remarcat Sergiu Popescu, precum si Laurentiu Boroiban, care devine si golgheterul editiei cu 11 goluri marcate. La începutul editiei 2007-2008, fostii proprietari se retrag, nu înainte ca cei mai buni jucători (Sergiu Popescu, Laurentiu Boroiban si Marius Pasăre) să fie directionati spre Râmnicu-Vâlcea. Echipa este preluată de către primărie. Lipsită de aportul celor mai buni jucători, FC Caracal are un parcurs dezamăgitor. Ultimele etape au fost practic o cursă pentru acumularea celor 25 de puncte. Vă prezentăm echipa care a sustinut ultimul joc în Liga a II-a, 2-0 cu Minerul Lupeni, la 24 mai 2008.
FC Caracal: Iordan – Răducu, Mihai Daniel, Militaru, Bertea – Serban, Gârlă, Neacsu, Năuiu – Koko, Gărgălie. Au mai jucat: Badea si Stemat. Antrenor Florin Cioroianu După patru editii în esalonul doi al fotbalului românesc, fotbalul caracalean se întoarce în Liga a III-a. În esalonul trei, cea mai bună evolutie a fost în sezonul 2008-2009, când echipa pregătita de Daniel Mogosanu si Sabin Ciurea, a încheiat competitia pe locul doi, loc ce îi permite participarea la barajul de promovare în Liga a II-a. Este de fapt un miniturneu la care mai participa FC Simleul Silvaniei si CS Ineu. Echipa caracaleană se prezintă modest si ratează promovarea. Pentru statistică, vă prezentăm echipa FC Caracal în partida cu Simleul Silvaniei, disputat la 10 iunie 2009. FC Caracal: Iordan – Răducu, Militaru, Ciobanu, Cârnu – Precup, Quist, Koko (Urucu), Aria (Voicu) – Bobonete (Ursu), Al. Serban (Hebga). Echipa F.C. Simleul câstigă turneul, după două victorii, 2-0 cu Caracal si 3-1 cu Ineu. În prezent, echipa de fotbal este, deocamdată, o participantă constantă în Liga a III-a.
OLT.FOTBAL DE LA A LA Z 