Archive for septembrie 2012

Revista presei „Dinamo Slatina”

Dinamo Slatina

Începând cu sezonul 1973-1974  în fotbalul romanesc, activitatea competiţională  suferă schimbări majore. In vara anului 1973,  în biroul executiv al C.N.E.F.S.  s-a hotărât modificarea  sistemului  competiţional. Astfel, Divizia A   îsi  mareşte numarul de echipe de la 16 la 18, Divizia B, trece de la : 2 serii X 16 echipe  la 3 serii X 18 echipe.

Ulterior,  s-a zvonit că Mircea Angelescu  din postura de preşedinte al FRF a influenţat decizia Federaţiei de a mări numărul echipelor de la 16 la 18  pentru a scăpa  Sportul Studenţesc de retrogradare

23 August 1979 – Dinamo Slatina.

Pentru slătineni cel mai important lucru a fost că  Divizionara C Oltul Slatina,  ocupanta locului  2 la finalul campionatului 1972-1973  avându-l pe bancă pe Constantin Duţă , promovează  în Divizia B alături de Flacăra Moreni., câştigătoare seriei a VI –a.

A fost  schimbarea care a dat posibilitatea  omului numărul unu  în judeţul Olt   în perioada respectivă, primului secretar PCR  Constantin Sandu,  să pună bazele unei  colaborări cu clubul bucureştean Dinamo. O colaborare acceptată de cei din capitală, singura conditie pusă  a  fost  – fără promovare.

Dinamo Slatina 1974 . Nucu Paun si Nicu Asaftei 

In iulie 1973, FRF validează   proiectul “Dinamo Slatina” şi astfel  începe cea mai frumoasă perioadă a fotbalului slătinean. Echipa cu performante neegalate nici după patruzeci de ani, este creaţia lui : Constantin Sandu, Gheorghe Raţiu – şeful securităţii Olt şi Ion Diaconu – metodist  în cadrul C J E F S . Primul  antrenor al echipei a fost regretatul Constantin Ştefan, fost jucător al echipei Dinamo Bucureşti.  Intamplător sau nu , parcursul echipei Dinamo Slatina  se termină  în vara anului1979  odată cu promovarea echipei Viitorul Scorniceşti  in Divizia A.

Întreaga poveste a echipei Dinamo Slatina o puteţi afla din articolele „Dinamo Slatina 1973-1979” şi „Constantin Ştefan”. Mai jos vă prezentăm articole din presa vremii care amintesc de Dinamo Slatina.

Insignă Dinamo Slatina

 

Program de meci din colectia „Olt Fotbal de la a la z”

DSC02283

Oltul – 22 iulie 1973. Prima fotografie de grup a echipei Dinamo Slatina

DSC02287

Oltul – 12 august 1973

DSC02291

Oltul – 16 august 1973. Primul gol din istoria echipei Dinamo Slatina. Autor,  Toma Zamfir.

DSC02299

Oltul – 11 august 1973

DSC02301

Oltul – 18 septembrie 1973

.

Oltul – septembrie 1978

Oltul – ianuarie 1976

 Sportul – 1 noiembrie 1974

Sportul – 4 noiembrie 1974

Sportul – 10 noiembrie 1977

Oltul – 26 august 1975

Oltul – 3 mai 1977

Sportul – 26 august 1976

Publicitate

Revista presei ” Energia Slatina „

Energia Slatina 

La sfârşitul ediţiei 1978-1979, după şase ani de fotbal de calitate, Dinamo Slatina devine istorie. Ascensiunea de neoprit a echipei Viitorul Scorniceşti îi determină  pe mai marii  clubului  bucureştean  Dinamo,  să întrerupă  orice legătura cu fotbalul din Olt. Cei mai reprezentativi jucători ai echipei din Slatina , vor pleca şi ei  la Scorniceşti. Este vorba de Marcel Lică, Eugen Stanciu şi Ion  Ciocioană .

Ion Pârvulescu

Timp de un deceniu  ( 1979-1989 )  echipa fanion a judeţului Olt va fi Viitorul Scorniceşti ( FC Olt ). Rămaşi fără nici un sprijin, noua echipă a oraşului Energia Slatina retrogradează în Divizia C la finalul campionatului 1979-1980. Aici trebuie precizat faptul că în prima parte a campionatului echipa a evoluat sub numele de Oltul Slatina.

După numai un an Energia Slatina a revenit în eşalonul doi . Iată lotul de jucători care a reuşit această performanţă: Ghenu, Ciurea – Cotoşman, Stanciu, N. Păun, Asaftei, Bucurescu, Vlad, Ghe. Florea, V. Rosca, Manea, Furnea, Stuparu, Terci, C. Pană, Andrei, Bălan, Şt. Leţa, Mincioagă, Vlădut, Frăţilă II, M. Popescu, M. Leţa, Jianu. Antr. Ion Pârvulescu şi Iulian Dobre.

Stadionul 1 Mai – 1981.  Sandu Bucurescu şi Nucu Păun

La revenirea în Divizia B, echipa este preluată de Întreprinderea de construcţii hidroenergetice ( T.C.H. ). Conducerea administrativa a fost formată din : Ion Diaconu ( preşedintele asociaţiei ) şi  Ştefan  Buzoianu ( preşedintele secţiei de fotbal ). Conducerea tehnică este alcătuita din :  Ilie Savu ( consilier tehnic ) şi Ion Pârvulescu ( antrenor principal ). Aventura echipe Energia Slatina  durează trei ani  In ediţia 1981-1982, Energia  termină  sezonul pe locul 14 , deasupra liniei şi scapă de la retrogradare  în ultimul moment. Începând cu anul competiţional 1982-1983 echipa este preluata pentru alţi trei ani , de I P A  Slatina ( vezi  „Revista presei I P A Slatina” ).

Mai jos vă  prezentăm articole din presa vremii, precum  şi programe de meci care amintesc de  Energia  Slatina

Oltul – 24 iunie 1980. Ultima partida in Divizia B pentru Energia . Urmeaza un an de Divizia C.

Oltul – 6 iunie 1981

Oltul . Interviu cu Ion Pârvulescu înainte de startul campionatului 1981-1982.

Sportul – 17 mai 1982

Sportul – 14 mai 1982

Program de meci din arhiva „Olt Fotbal de la A la Z” ( faţă )

Program. Energia Slatina – Dacia Piteşti ( interior )

Program de meci din arhiva „Olt Fotbal de la A la Z” ( faţă )

Program.  Energia Slatina – Petrolul Tîrgovişte ( interior )

Program de meci din arhiva „Olt Fotbal de la A la Z”

Alro Slatina 2009 ( foto )

Dragos Niculescu, Florin Ciocan, Viorel Mantea, Ovidiu Niculescu.

Alro Slatina 2009.  Slatinenii din lotul echipei.

Radu Mihai, Alex. Bugiu.

Cristi Niculescu, Florin Ciocan

Stadionul „Metalurgistul” – iunie 2009. Sedinta de antrenament

Cum s-a format Dinamo Slatina .

 INTERVIU CU  CONSTANTIN  ȘTEFAN.

Februarie 2012

Începutul anilor 1970. Fotbalul din  Slatina promovează cu şansă in eşalonul doi al fotbalului romanesc. Primul secretar din perioada respectivă, Constantin Sandu nu se mulţumeşte cu atât si propune înfiinţarea la Slatina a unei echipe care sa poarte numele de Dinamo Slatina. A fost cea mai frumoasă perioadă a fotbalului slătinean. Astăzi vom face cunoştinţă cu primul antrenor al noii echipe, totodată si antrenorul cu cele mai bune rezultate din fotbalul slătinean. Este vorba de fostul fundaş al lui Dinamo Bucureşti,  Constantin Ştefan.

 

Constantin Stefan , incantat că  a apărut cartea fotbalului slătinean.

–         Buna ziua d-le Ştefan, de la Slatina  suntem,  vrem sa aflăm si noi povestea celei mai frumoase echipe care a existat vreodată la Slatina.

–         Buna ziua, cu cea mai mare plăcere. Toată poveste începe în iulie 1973. Tocmai mă întorsesem din Italia cu echipa de tineret a lui Dinamo Bucureşti, unde am câștigat turneul de la Teramo ( Italia ). Eram foarte tânăr , aveam 34 de ani.  A fost primul meu succes în meseria de antrenor, aveam o echipă de excepţie cu jucători talentați. Notați  echipa din finala:  Eftimescu – Răuţu, Cozma, Ghiţă  Gungiu – George  Marincel, C-tin Popescu – M. Bucurescu, Stoichiță, Roşu, Dascălu .  La două zile după ce am venit din Italia, am fost chemat în biroul colonelului Liţă ( președintele clubului Dinamo ), unde l-am întâlnit pe Nelu Diaconu de la Slatina. Mi s- a explicat ca la Slatina se vrea o colaborare cu clubul bucureștean și pentru asta , trebuia în  primul rând un antrenor si  câți-va jucători. La data respectiva eram antrenor principal la tineretul lui Dinamo si secundul lui Nelu  Nunweiller la echipa mare. Aveam planuri mari la clubul bucureştean, târziu am aflat că cineva pe care îl consideram de încredere  m-a recomandat pentru Slatina.

     – Cum era Slatina atunci ? Ce jucători ați găsit din vechea formație Oltul     Slatina ?

–      

Constantin Stefan , încadrat de un suporter aflat întâmplator în cafeneaua „Dinamo” ( stânga ) și de autorul cărții”Olt Fotbal de la Ala Z” (dreapta )

–         Am fost dezamăgit , nu ştiam nimic despre Slatina, decât că treceam la Craiova pentru meciurile din campionat. Acum pot să spun ca a fost cea mai frumoasa perioadă din viată mea. Am fost aşteptat in biroul primului secretar Constantin Sandu , cel mai        puternic om din judeţ , se zvonea ca este naşul de cununie a lui Ceauşescu.. Ii plăcea fotbalul la nebunie, fusese la Piteşti până  să  vină  la Slatina. Pe biroul său stăteau permanent fotografiile lui Dobrin si Țarălungă.  Eram patru  persoane de față , eu, primul secretar Sandu, colonelul Raţiu comandantul securităţii din Olt si Ion Diaconu. Am stat de vorba mi, sa explicat ce se doreşte la Slatina. Atunci am aflat ca singura condiţie pusă  de Dinamo Bucuresti a fost fără promovare. Timpul era prea scurt , trebuia sa începem  pregătirile pentru campionatul 1973-1974. La Slatina i-am gasit pe : Puiu Martinescu, Ion Purcăroiu, Eugen Stanciu, Alex Preduţ, Marin Bold. Ion Diaconu a fost omul care mi-a oferi tot sprijinul.

–         Care a fost contribuția clubului bucureștean la formarea lotului de jucători ?

–         Primii jucători care au dorit sa mă  urmeze la Slatina au fost : Iosif  Gungiu, George Marincel, Marian Bucurescu, juniorul Coporoaie și  Marin Roşu . După   câteva zile l-am adus  și pe  Toma Zamfir de Viscofil. Au urmat  Eftimescu, Ghiță, Gheorghe Ştefan de la Progresul, toți jucători foarte tineri. Mi-a plăcut  să  lucrez cu tinerii , cunoşteam fiecare jucător, chiar si din țară , colaboram între noi . A urmat goana după  jucători, nu aveam juniorii la echipa . Pe Asaftei de la Metalul Mija l-am descoperit la recomandarea antrenorului federal Constantin Ardeleanu. Am mers special la un turneu de juniori la Sfântu  Gheorghe, pentru Asaftei  și pentru Ion Dumitru de la Slobozia un copil foarte talentat. Primul secretar îmi asigura tot sprijinul. La sediul securității din  Olt erau trei mașini, a treia maşina era la dispoziția mea., singura obligație care o aveam era sa anunț secretara când plecam cu mașina. Pe Asaftei l-am luat cu mare greutate de la Mija. Tatăl sau era subofițer in cadrul unității care asigura paza penitenciarului de la Mija, am reușit să-l transferam  la serviciul de pază al penitenciarul din Craiova si după aceia , l-am adus și pe copil. Era un pas mare pentru el in cariera. Au primit apartament în blocul turn de la intrare in Slatina ( n.r. Cornișei ).

Lângă  statuia lui  Cătălin Hâldan.

–         Un alt jucător promovat de dumneavoastră este regretatul Gheorghe Șoarece, unul din cei mai talentați  jucători din Olt.

–      Pe Gică l-am văzut  într-un joc amical. , Organizam multe jocuri cu echipele din jurul Slatinei pentru a descoperii jucătorii tineri, Oltenia a fost întotdeauna o zona bogata în talente. Am jucat cu I O B , atunci l-am văzut si i-am propus să vină la Slatina.  Si aici au fost probleme.. Echipa din Balș era echipa unei întreprinderi mari din județ. Directorul unității respective era Nae  Ionescu , i se spunea Mannix, un tip respectat în zonă si era inebunit  după Universitatea Craiova. Nici nu a vrut sa audă . Am mers cu Ion Diaconu la Șoarece  acasă, sa stăm de vorba cu  părinţi, fiind minor am avut nevoie de o convenţie din partea lor. Pană la urma totul sa rezolvat . A primit garsoniera  singur, nu trebuia să-i aprob , mai târziu mi-am reproşat acest lucru. Fiind tânăr acolo se făceau chefuri mari. Dupa ce am plecat  eu de la Slatina l-au  cerut la Scornicesti.  Primul mandat a fost cel mai greu dar si cel mai frumos. După un an si jumătate am lăsat o echipa  foarte bună. Am  plecat la Hunedoara , in locul meu a sosit Haralambie Eftimie de la Electroputere si el fost jucător al lui Dinamo. Gheorghe Şoarece si Victor Piturcă. Eu l-am adus pe Piturcă la Slatina

–         Victor Piţurcă ?

–         Pe Victor Piţurcă  l-am legitimat cu sprijinul lui Ioniţă  Nicolaescu, directorul de la I A S Sâmbureşti, un apropiat al fotbaliştilor. Si el era cu Universitatea Craiova. Deseori eram invitaţi la podgorie la Sâmburesti si ni se punea la dispoziţie vinuri alese . Se făceau chefuri mari acolo. M-a impresionat jocul lui . Era un tip slăbuţ, înalt si cu un dribling foarte bun, lucru mai rar la jucători  înalţi. In tribuna  m-am aşezat lângă Titi Deliu care îl cunoştea foarte bine si  Dumitrescu , un fundaş stânga  de la echipa mare. A fost mai simplu decât ma aşteptam, in doua zile a fost la Slatina.  Nu a jucat decat o jumatate de campionat , după ce am plecat eu la Hunedoara el a plecat la Târgu Jiu în armată.

 

Discuția  cu primul antrenor al echipei Dinamo Slatina se oprește aici datorita  stării  de sănătate  precare. Chiar  dacă  întâlnirea a avut loc în februarie 2012, starea de sănătate a antrenorului cu cele mai bune rezultate în fotbalul slătinean nu a permis finalizarea interviului. 

                                                             

 dinamo 1962

Constantin Ștefan al doilea din stânga, rândul de sus , prima fotografie în tricoul lui Dinamo Bucureşti

constantin-stefan1CONSTANTIN ŞTEFAN N 03 06 1939 .A început fotbalul la 14 ani la Voința  Bucureşti. Între 1961-1971 activează la Dinamo Bucureşti,ca fundaş, câştigă 5 titluri de campion şi doua cupe ale României. Ca antrenor lucrează la nivel de copii şi juniori la debut în cadrul clubului Dinamo. La seniori a debutat ca antrenor la  Dinamo Slatina. A pregătit Dinamo Slatina  în trei mandate: 1973-1974 când ocupa locul 3 la sfârşitul campionatului 1976-1977,echipa se clasează pe locul 2. In al treilea mandat ( 1988-1989 ) la promavat pe Gheorghe Craioveanu. A mai antrenat: Corvinul Hunedoara, Pandurii Tg Jiu, Gloria Buzău, Progresul şi Rova Roşiori. Din 1984 activează în străinătate. A decedat la 11 septembrie 2012 după o lunga suferinţă. Dumezeu să-l odihneasca !

In fata Stadionului „Dinamo”

Anuarul fotbalului romanesc  1971-1973 – Petre Gaţu ( măreşte )

Lotul echipei Dinamo Bucuresti ( tineret -rezerve ) , antrenor Constantin Stefan. In ediţia 1972-1973 , tineretul lui Dinamo a incheiat competiţia pe locul doi, campioană a devenit Petrolul Ploieşti.   In lotul de atunci găsim nu mai puţin de 8 jucători care îl vor urma pe antrenorul Stefan la Slatina. Este vorba de : Cosma, Gungiu, Răutu, Bucurescu, Roşu, Eftimescu, C. Mincu, G. Marincel.  Deasemenea , în lotul Universitaţii Craiova îi descoperim pe Mincioaga  şi Piţurcă, iar în lotul lui FC Argeş  pe Miuţu  şi Neculce care au trecut si ei pe la Dinamo Slatina în mandatul lui Constantin Stefan.

Dinamo București  1970-1971 . Stânga , rândul de sus:  Cavai,  Stoenescu,  Dinu,  Andrei,  Cheran,  Deleanu,  Constantinescu.  Mijloc :  Both,  Mustățea, Haidu, Dumitru Nicolae-Nicușor (antrenor), Radu Nunweiller 6, Constantin Ștefan, Alexandru Moldovan. Jos:  Nuțu,  Lucescu,  Dumitrache,  Sălceanu, Petre Nicolae, Doru Popescu.

Revista presei „Metalurgistul Slatina”

Metalurgistul Slatina

Dezinteresul faţă  de sport care se manifestă  şi azi la Slatina vine din urmă.  Incă de la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, susţinerea unei echipe de fotbal în oraşul reşedinţă  al  judeţului Olt, a fost şi continuă  să  fie o  adevărată povară . In iulie 1988 , după  numai trei ani cu  „Sportul  Muncitoresc”, factorii de decizie hotărăsc că echipa de fotbal să revină sub aripa Uzinei de Aluminiu. Începând cu sezonul 1988-1989 echipa se va numi „Metalurgistul Slatina”. Întrucât echipa FC Olt se mută la Scorniceşti, noua echipă a oraşului va disputa partidele de pe teren propriu pe stadionul 1 Mai.  După decembrie 1989,  Metalurgistul  a reuşit să  supravieţuiască   numai datorită  fondului de jucători care se formase  în timp.  In vara anului 1994  după  6 sezoane   (  4  în Divizia B  –  2 în Divizia  C ) , echipa retrogradează  în campionatul judeţean după care se desfinţează.

Metalurgistul Slatina va intra  în istorie ca fiind echipa care a lansat  în fotbalul mare  doi din cei mai mari fotbalişti din istoria fotbalului romanesc. Este vorba de atacanţii Gheorghe Craioveanu  şi Claudiu Niculescu.

Primul care debutează este Gică Craioveanu. După câteva sezoane reuşite la echipa „Constructorul” Slatina , la începutul anului 1989, Craioveanu este adus la Metalurgistul Slatina de antrenorul Constantin Ştefan. După numai trei etape, la 19 martie 1989  reuşeşte să marcheze primul gol pentru Metalurgistul în partida susţinută  contra lui FC Caracal. Iată echipa trimisă în teren  în partida respectivă.  Metalurgistul : Bancă – Mihaiu, Mozăceanu, Florea, Asaftei – Popescu, Din, Negoescu ( Baicu ), Candea- Răduţ, Craioveanu.

Gică Craioveanu se va impune rapid şi după numai un an va face pasul spre marea performanţă. După un scurt popas la Drobeta Turnu Severin se transferă la Universitatea Craiova unde devine golgheterul României în 1993-1994 cu 21 de goluri şi 1994-1995 cu 27 de goluri.

După 1990 echipa este abandonată de cei care trebuia să o susţină.  Presa locală trage semnale de alarmă privind situaţia echipei. Autorităţile de la acea vreme rămân impasibile la toate apelurile.

 Viorel Dincă  şi  Gheorghe Craioveanu pe vremea  când evoluau la Constructorul ( 1988 )

Mai mult, echipa  Metalurgistul este  târâtă într-un scandal în urma meciului cu Şoimii Sibiu  .Ambele sunt penalizate cu cinci puncte şi la sfârşitul sezonului 1991-1992 retrogadează în  divizia C . Seria a-II-a a fost dominată  de un alt scandal numit de presă „Haina de blană” în care au fost implicate UTA şi Unirea Alba-Iulia.

„Ne propunem construcţia unei noi echipe . Din păcate avem un lot destul de restrâns pentru o divizionară  C, compus din 13 jucători : Niţă, Răceanu – Ghe. Florea, Gorgonaru, Barbu, Alexe ( revenit de la Constrctorul ), Drăgan, Florescu, Din, Răduţ, Mugurel Postelnicu si Gavrilă . Lipsesc nemotivaţi : Butaru, Mozăceanu, Enaru.  Deocamdată nu există  echipament, mingi, baza de antrenament de la I.P.A. este în paragină ”declara preşedintele clubului Eugen Stanciu în „Olt Press” ( 21 august 1992 )

Apar primele probleme de lot la echipă, Metalurgistul Slatina se deplasează la Fieni cu un lot format din 13 jucători, antrenor fiind Ion Pârvulescu.  In primăvara anului 1993, in eşalonul trei consemnăm debutul  în fotbalul slătinean al tânărului Claudiu Niculescu.  Printr-o mobilizare generală, mai mult din partea jucătorilor, Metalurgistul scapă de la retrogradare la finalul sezonului 1992-1993, după victoria cu 4-0  în faţa echipei Minerul Uricani , prin golurile marcate de : Florescu’10,’84, Gorgonaru’13 si  Postelnicu’42

.Metalurgistul : Răceanu – Postelnicu, S. Din, F. Gheorghe, Mozăceanu, Ilie Micu, Gorgonaru, S. Barbu ( M. Niculescu ), D. Alexe, Florescu, Cl. Niculescu ( Lixăndroiu ).

Claudiu Niculescu se  transfer la Jiul I.E.L.I.F. şi apoi la U. Craiova unde s-a lansat spre fotbalul mare. A dovedit calităţi  de golgheter, încă de la început, fiind printre primii marcatori ai echipei.  Între 2001 şi 2010 joacă la Dinamo Bucureşti cu o singură excepţie 2002-2003 când activează la Genoa. In 2008 joacă la MSV Duisburg. Are trei campionate câştigate cu Dinamo 2002,2004 ,2007  şi trei cupe al României 2001,2004,2005. Golgheter al României în sezoanele 2004-2005,2006-2007.

Ceea ce se anunţa de mult se întâmplă  în vara anului 1994, fotbalul slătinean se sufocă şi moare. Autorităţile locale din acea vreme nici nu vor să audă La finalul campionatului 1993-1994 Metalurgistul Slatina termină sezonul penultimul loc şi  astfel se încheie un capitol din fotbalul slătinean început in 1970  odată cu aducerea echipei Gloria Bârlad la Slatina.

Mai jos vă  prezentăm articole din presa vremii, precum  şi programe de meci care amintesc de Metalurgistul Slatina

Oltul – 26 iulie 1988. Interviu cu Constantin Stefan primul antrenor al noii echipe  Metalurgistul, aflat la al treilea mandat la Slatina.

Sportul – 7 septembrie 1988

Oltul – 24 aprilie 1988. Debutul pe banca tehnică  a fostului fundaş , Sandu  Cotoşman

Oltul – 20 septembrie 1988

Sportul -14 octombrie 1991

Oltul – 25 februarie 1989.  Inerviu cu antrenorul Constantin Stefan

Sportul – 13 octombrie 1989

Olt Press – 6 aprilie 1993

Olt Press – 22 iunie 1993

Program de meci din colecţia lui Constantin ( Coca ) Ghiţescu

Program de meci din colecţia lui Constantin ( Coca ) Ghiţescu

Program de meci din colecţia lui Constantin ( Coca ) Ghiţescu