Archive for Ianuarie 2013

Foto document

Untitled-1

Mijlocul anilor’70 este cea mai frumoasă  perioadă  a fotbalului slătinean.  Asemenea rezultate nu erau posibile dacă alături  de jucători nu erau prezenti  şi spectatori.  Pe stadion se adunau in unele cazuri  peste 10 000 de spectatori. Aceştia erau sustinuti şi mobilizati de unul dintre cei mai infocati suporteri,  Geavid Memish.  Un om cu suflet extraordinar, un tip bine educat, pus pe glume tot timpul, reuşea să  mobilizeze un oraş   intreg.

6

Slatina – old boys 1992.  Sus  ( galben ) :  Martinescu, Ion Tatu, V. Popescu. I. Stoica, G. Enaru- T. Pana

Jos : Obrocea, Iamandi, Soarece, Asaftei, N. Paun – V. Dinca

Anunțuri

Zece titluri de golgheter

Oltul, zece titluri de golgheter al fotbalului românesc

DSC02662

Atacul Universităţii Craiova  în cantonament la Herculane – ianuarie  1974. Stânga : Marcu, Oblemenco, Pană, Tarălungă. ( fotografie din cartea lui Marius Popescu – Oblemenco si campioana unei mari iubiri )

Toţi cei patru din imaginea de mai sus au avut un rol important în anumite perioade  si  în  fotbalul din  Olt. Dumitru Marcu a fost descoperit la Drăghiceni de Ion Pârvulescu la recomandarea regretatului Gigi Donciu.  De la  CFR Caracal  s-a transferat la Steaua si după un scurt popas  în  Bucuresti a ajuns la Universitatea Craiova unde a devenit unul dintre cei mai buni  jucători. Ion Oblemenco a fost descoperit de Petre Prodileanu la Corabia. Traseu asemănător cu cel al lui  Marcu. După un scurt popas la Rapid a fost transferat la Universitatea Craiova.  Constantin Pană a jucat la Dinamo Slatina unde a devenit golgheterul echipei  în ediţia 1974-1975 .Teodor Tarălungă  a fost legitimat la Dinamo Slatina , echipă pentru care a marcat 16 goluri  în  campionatul 1975-1976

oltOltul , a fost prezent aproape permanent pe harta fotbalului românesc. Este foarte greu însă,  să identifici  mai ales după 1990 un succes în dreptul vreunei echipe de fotbal din această  zonă.  Sudul tării, cu excepţia Doljului a fost o zonă  care,  la o analiză sumară, pare că   nu au  contribuit cu nimic la istoria fotbalului românesc şi după cum stau lucrurile, cel puţin în Olt  nici în  viitorul apropiat nu se va schimba ceva. Talente există , dar cei care ar trebui să se ocupe de descoperirea si de promovarea lor, fie nu sunt băgati în seamă, fie  cei care sunt puşi să facă acest lucru ori nu se pricep,ori nu îi interesează.

DSC02661

Giuleşti – 7 octombrie 1964. Stânga : Valentin Stănescu, Victor Stănculescu, Tache Macri, Kraus, Langa, Oblemenco, Tuţuianu. ( Revista Sport nr. 20 / octombrie 1964 )

Singurele  perioade  când s-a făcut performanţă  au  fost : la începutul secolului când Oltul Slatina a câştigat doua titluri de campioană regională, la începutul anilor 1970 când a apărut Dinamo Slatina  si  în  anii 1980 când FC Olt a jucat timp de zece sezoane în divizia A. Situat intre  Piteşti şi Craiova  două dintre cele mai puternice centre fotbalistice din ţară , fotbalul slătinean a fost acaparat de forţa fotbalistică  a celor doua oraşe, forţă dată şi de numele a doi jucători unici. Este vorba de Nicolae Dobrin şi de Ion Oblemenco. In anii de glorie a celor doi , toată  puştimea care juca fotbal visa să  fie ca Dobrin sau Oblemenco chiar dacă recompensele erau mai degrabă simbolice.

corabiascris3

Petre Prodileanu alături de o generatie  talenată în care îi regăsim pe  : Cheche,  Ciolca Longin, Velica  samd.

Paradoxal acest fotbal sărac şi nesprijinit de nimeni perioade lungi, a dat fotbalului românesc  jucători care au scris istorie. Chiar dacă au cunoscut gloria  altă parte decât cea în  care au  debutat in fotbal , trebuie  amintit permanent că jucători precum : Ion Oblemenco, Dumitru Marcu, Gheorghe Craioveanu, Mugurel Guşatu, Claudiu Niculescu, Ionel Dănciulescu, Ionut Luţu, Romeo Stancu, Ovidiu Burcă, Mihai Rădut  şamd  au început fotbalul la Corabia  Caracal sau Slatina . Patru dintre ei , este vorba de Ion Oblemenco, Gheorghe Craioveanu, Ionel Dănciulescu şi Claudiu Niculescu  au devenit cei mai buni marcatori ai României.

Untitled-2

C S S Slatina . Sus:  Ion Parvulescu, M. Niculescu, V. Georgescu, Fl. Preda, I. Oanta, C. Varse, Fl. Zamfir. Jos : D. Tarcomnicu, M. Niculescu, C. Stanciu, A. Chirita, I. Lutu.

DSC02780

Olt Press – 17 martie 1992.  Primul articol  în presa scrisa despre generația de aur a profesorului Ion Parvulescu.  Avea sa urmeze sute, mii de articole despre  o parte din cei de mai sus. 

golgE greu să mai scrii ceva despre cei de mai sus. S-a scris atat de mult în ultimele decenii  încat este aproape imposibil să mai adaugi ceva în  plus la biografia foştilor golgheteri. Prin urmare,  scopul acestui articol este să  amintescă  faptul că  fotbalul din această  zonă a ţării, cu sprijinul antrenorilor Petre Prodileanu  ( Corabia ) şi Ion Parvulescu ( Caracal / Slatina ) a dat fotbalului românesc , jucători care au scris istorie,  patru dintre ei au câştigat zece titluri de golgheter al României.

Untitled-1

Ion Parvulescu  în mijlocul unei generatii talentate. In imaginea de mai sus îl identificam pe Romeo Stancu , primul din stanga  sus.

  1966-67  Ion Oblemenco ( U Craiova )            17

  1969-70  Ion Oblemenco (U Craiova)               19

  1971-72  Ion Oblemenco  (U Craiova)              20

  1972-73  Ion Oblemenco  (U Craiova)              21

 1993-94  Gheorghe Craioveanu (U Craiova)   21

  1994-95  Gheorghe Craioveanu (U Craiova)  27

  2003-04  Ionel Dănciulescu (Dinamo)             21

  2004-05  Claudiu Niculescu (Dinamo)             21

  2006-07  Claudiu Niculescu (Dinamo)             18

  2007-08  Ionel Dănciulescu (Dinamo)             21

DSC01681

Anuarul fotbalului 1971-1973 – clasamentul golgheterilor în sezonul 1971-1972

DSC01688

Anuarul fotbalului 1971-1973 – clasamentul golgheterilor în sezonul 1972-1973

scan0001

Ciocoiu, Luţu, Dănciulescu  in cantonament cu echipa natională  de tineret.

Claudiu Niculescu                                                                                                                                       Ionuţ Luţu

Untitled-5

Untitled-3

Oltul Slatina 1923-1973

Remember Oltul Slatina

( In partea a doua a materialului veti găsi articole din presa de la inceputul anilor 1970)

Florin Brutaru

Oltul Slatina in turneu in Bulgaria-16 august 1924

După ce ati aflat istoria fotbalului din Corabia si Scornicesti, în editiile următoare vom afla si povestea fotbalului slătinean. România, la începutul anilor 1920. Imediat după sfârsitul primului război mondial, activitatea fotbalistică reînvie relativ repede. În 1919, la Bucuresti, se constituie „Uniunea cuburilor de fotbal asociate”. Trei ani mai târziu, apar cluburi de fotbal si în provincie. Timisoara, Arad, Cluj sunt printre primele orase… La Craiova se pun bazele cluburilor: Rovine, Craiu-Iovan, Grivita si Gladiator. Prima grupare fotbalistică apărută la Slatina a fost „Oltul”. Societatea sportivă „Oltul” Slatina a fost înfiintată la 8 octombrie 1922, afilierea sa fiind confirmată oficial de Federatiunea Societătilor de Sport din România, un an mai târziu la 14 septembrie 1923. A fost prima unitate sportivă a orasului, printre cele mai vechi asociatii sportive din tara, în care au intrat elevi, militari si functionari. Fondatorul societătii sportive „Oltul” a fost căpitanul Mihail I. Mihail. Trebuie mentionat faptul ca în cadrul A. S. „Oltul” existau si sectii de: atletism, bob si schi.

 mihai i mihailPolisportivul Mihail I. Mihail 

Căpitanul, ulterior colonelul, Mihail I. Mihail s-a născut la Slatina în anul 1890. Militar de carieră, un polisportiv înnăscut, practica din tinerete atletismul, fotbalul, dar mai cu seamă sporturile de iarnă. În 1924, M. Mihail reuseste să organizeze pe stadionul de fotbal din Zăvoi (astăzi 1 Mai), un meci amical între Oltul Slatina si „Venus” Bucuresti, una din cele mai puternice cluburi din tară în perioada respectivă. Două luni mai târziu, echipa slătineană face prima deplasare în străinătate si sustine prima partida internatională împotriva echipei bulgare Levski Sofia. Un împătimit al sporturilor de iarnă, M. Mihail participă la primul campionat international de schi (9 ianuarie – 7 februarie 1931) la Predeal, alături de echipele: Austriei, Iugoslaviei si Cehoslovaciei, echipa României clasându-se pe locul al treilea. Se bănuieste a fi primul om care a adus prima minge modernă de fotbal la Slatina. A murit în 1962 la Bistrita-Năsăud, la vârsta de 72 de ani.

Oltul Slatina, campioană  regională a Olteniei

poza 4 fata

Oltul Slatina 1933 . Sus:  foto 1 ( fata ), jos : foto 2 ( spate)

poza 4 spate

Astăzi pare greu de crezut, dar cea mai puternică echipă din Oltenia, la mijlocul anilor 1920, a fost Oltul Slatina. În editia campionatului regional 1924-1925, într-o serie cu sase echipe craiovene (Craiu-Iovan, Rovine-Grivita, Excelsior, Oltenia, Tinerimea si Generala), echipa slătineană reuseste să se impună si să câstige titlul de campioană regională, miza fiind participarea la turneul final al Campionatului National 1924-1925. În perioada respectivă, echipa campioană a tării se desemna după ce toate campioanele regionale jucau fiecare cu fiecare iar finalista era declarată campioană natională. Jucătorii folositi de campioana regională

Oltul Slatina în editia 1924-1925:  Scherer, Schandar – Cosma, căp. Mihail, Tică Petrescu, Wirs, fratii Huniady, Stoia, Ulmann…s.a.m.d. Oltul Slatina a fost eliminată în primul joc al turneului final de echipa Jahn Cernauti cu scorul de 4-0, titlul de campioana a României a revenit echipei Chinezul Timisoara.

Baza material financiară

Echipa de fotbal era sustinută financiar de Primăria Slatina. Iată ce scria în adresa trimisă primăriei de fondatorul clubului la 4 decembrie 1929: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiti a aproba, ca din fondurile culturale, prevăzute în bugetul anului 1929, să ni se aloce o suma oarecare drept subventie pe anul curent, întru-cât, în acest an, contrar anilor trecuti, probabil din eroare, am fost omisi a fi trecuti în bugetul d-voastră. În fiecare an Primăria Slatina ne acorda o subventie de 2 000 la 3 000 lei, în scopul de a da posibilitatea de a putea întretine actualul stadion…” De asemenea, se organiza balul anual, care aducea venituri în valoare de 10-12 mii lei. Echipa fanion a orasului îsi disputa partidele pe teren propriu pe stadionul din Zăvoi, aflat pe acelasi amplasament cu cel de astăzi. Fiind în proprietatea primăriei, acesta găzduia si manifestări culturale.

„Avem onoarea să vă comunicam următoarele: Pe stadionul orasului s-au construit de noi, încă din 1924, cu binevoitorul concurs al Primăriei Slatina, o tribună de lemn si scânduri. Toate serbările scolare, militare si cele cu caracter national au avut loc pe acest stadion. În anul 1928, cu ocazia zilei de 10 Mai, tribuna fiind supra încărcată cu populatia orasului, a cedat rupându-se în mai multe locuri”, scria în aceeasi adresă din decembrie 1929.

poza 12 fata

„Oltul ” Slatina împreună  cu Sportul Muncitoresc Craiova ( tricouri în dungi ) – 1 iulie 1932. La finalul partidei Oltul Slatina – Sportul Muncitoresc Craiova 0-1.  (Fotografie din arhiva personală  a fostului jucător , Vasile Colonelu ).

Al doilea titlu de campioană  regională

Fiind sprijinită de autoritătile locale, la patru ani de la primul succes, Oltul Slatina reuseste să câstige pentru a două oară titlul de campioană regională, în editia 1929-1930 si participă la turneul final alături de alte 11 campioane regionale. Din păcate, nici de această dată nu reuseste să treacă de primul tur, fiind eliminată de campioana regiunii Timisoara, RGMT, cu 1-0 într-o partidă disputată la Craiova. Aici trebuie precizat faptul că turneul final pentru desemnarea campioanei s-a disputat mai devreme, pentru a da posibilitatea echipei nationale să participe la Campionatul Mondial din Uruguay. Iată lotul folosit de Oltul Slatina la începutul anilor 1930: A. Bălsanu, G. Fota, I. Marinescu, G. Prună, P. Dicu, F. Stroiescu, M. Mihail, M. Klainberg, V. Colonelu, J. Dumitrescu, I. Vasilică, J. Stănescu. În 1930, se desfiintează comitetele regionale si apar cinci ligi împărtite în districte. Este o perioada de căutări organizatorice, în 1931 având loc prima editie a Cupei României. Amintim că sistemul divizionar în fotbalul românesc a fost introdus, la initiativa Federatiei, din sezonul 1932-1933 pentru divizia A, 1934 divizia B si divizia C – 1935. Toate aceste măsuri nu fac altceva decât să crească nivelul competitiv, Oltul Slatina fiind prinsă nepregătită pentru astfel de măsuri si nu o mai regăsim în sistemul divizionar decât în editia 1946-1947. În februarie 1949, se renuntă la Divizia C, care se desfiintează înainte de începerea returului editiei 1948-1949. Esalonul trei al fotbalului românesc îsi va relua activitatea în anul 1957 când se revine la disputarea campionatelor (A, B, C ), sistem toamnă-primăvară.

Progresul Slatina, Aluminiu Slatina

În luna ianuarie 1953, Federatia Română de Fotbal, prin Biroul Comisiei Centrale, publică în ziarul „Sportul Popular”, nr. 2175, din 20.01.1953, stirea prin care obliga regiunile tării să înfiinteze campionate regionale de fotbal. Slatina este reprezentată de Progresul Slatina, care activează în campionatul regional Arges alături de echipe precum: Dinamo Pitesti, Flamura Pitesti, Avântul Stâlpeni, Locomotiva Pitesti, Minerul Câmpulung s.a.m.d. În componenta regiunii Arges intrau actualele judete: Olt, Vâlcea si Dâmbovita. Campionatul regional va functiona până în 1968, an în care se va înfiinta campionatul judetean, înfiintat datorită reorganizării teritoriale a tării. Lotul de jucători din perioada respectivă îi cuprindea printre altii pe: Iancu, Dută – Rizea, Câmpeanu, Malacu, Barbu, Ionită I, Serbănoiu, Ionită II, Mugurel, Ionascu, Bărbulescu, Plesca, Burtică etc. În vara anului 1965, la Slatina se inaugurează Uzina de Aluminiu. Activitătile sportive sunt sprijinite de Uzină si astfel apare Aluminiu Slatina. Între timp, fotbalistii din Pitesti si Craiova, adversari de altădată ai echipei Oltul Slatina, ajung în Divizia A. Prima este Dinamo Pitesti – în 1961, urmează Stiinta Craiova, care promovează în primul esalon în anul 1964. La Slatina, dezinteresul autoritătilor locale face ca totul să rămână la nivel de campionat regional. Iată echipa Aluminiu Slatina care învingea Progresul Băiculesti în primăvara anului 1968, în ultima editie a campionatului regional, cu scorul de 2-1, prin golurile marcate de Badea si Chelaru.

Aluminiu: Dută – Chelaru, Radu Ghe. Dobrescu, Martinescu – Scherer, Stefan – Circa, Puiu Badea, Despa, Purcăroiu.

Începând cu editia 1968-1969, apare campionatul judetean. Desi Slatina este reprezentată de două echipe, Aluminiu si Metalul Slatina, competitia este dominată de fotbalul caracalean, cu a sa generatie de exceptie antrenată de Ion Pârvulescu. În numărul viitor, vom afla povestea echipei trimisă la Slatina la începutul anilor 1970, Gloria Bârlad, precum si parcursul de neuitat al lui Dinamo Slatina.

poza 18 fata

Aluminiul Slatina 1969.  Sus : Munteanu, N. Iancu, Dobrescu, Ghe. Radu, Răduinea, Purcăroiu

Jos: Chelaru, Puiu, Ardeleanu , Gurău, Martinescu, Circaa

După reforma administrativă din 1968, fiecare judet îsi organizează propriul campionat de fotbal. Câstigătoarea competitiei urmează, fie să reprezinte judetul la meciul de baraj pentru a promova în Divizia C, fie să promoveze direct. Orasul resedintă participa în prima editie a campionatului judetean cu Aluminiu Slatina. În editia a doua, Slatina este reprezentată de doua echipe: Aluminiu si Metalul, fără rezultat însă. Desi un oras cu potential, mai ales după inaugurarea Uzinei de Aluminiu, Slatina nu reuseste să-si impună propria echipa în sistemul divizionar. Editiile 1968-1969 si 1969-1970 sunt câstigate de reprezentanta fostului judet Romanati, Răsăritul Caracal.

marin boldDupă două participări modeste în judet, la Slatina este adusă echipa de fotbal Gloria Bârlad. În presa locală apar informatii în acest sens, iubitorii fotbalului asteaptă cu nerăbdare noul proiect. Iată ce se scria în ziarul „Oltul” nr. 762 din 5 VIII 1970. „Începând cu sezonul competitional 1970-1971 va activa la Slatina, în Divizia C de fotbal, o echipa reprezentativă a orasului. Iubitorii sportului slătinean asteptau de multa vreme o astfel de veste. Formatia care va reprezenta orasul nostru este fosta divizionară B Gloria Bârlad, ce va purta de aici înainte numele de «Gloria» Slatina. Zilele acestea, Consiliul Judetean de Educatie Fizică si Sport, împreună cu Consiliul Orăsenesc, va definitiva măsurile organizatorice, lotul echipei, transferurile de jucători, sediul formatiei etc.” Trebuie precizat faptul că în campionatul judetean, editia 1970-1971, Slatina participa cu nou înfiintata Oltul Slatina, o echipa formată din jucători de la fostele Metalul, Aluminiu si Constructorul. Echipa reprezentativă a orasului „Gloria” Slatina începe seria meciurilor amicale, cu jucătorii în mare parte localnici cum ar fi: Miu, Sherer, Anghel, Ghe. Radu, Guse, Ispas plus câteva transferări: Spinghel (Electroputere), Stana (Dinamo), Predut (Bals), Zdrenghea (FC Arges), Ion Marin (Dacia Pitesti). Lotul este completat cu bucuresteni, veniti împreună cu prof. Ion Cotrut, antrenorul echipei. Iată lotul de jucători: Miu, Spinghel, Stana – Sherer, Anghel, Ghe. Radu, Samoilă, Dumitriu, Stefan, Stănescu, Chiser, Tita, Dumitrascu, Soiman, Muresan, Zdrenghea, Fiulei, Guse, Ispas, Predut, Mitroi, Petre Nicolae, Ion Marin.

Primul meci de Divizia C, la Slatina după 22 de ani

portarul spinghelLa 23 August 1970, zi importantă pentru romani în perioada respectivă, se dă startul editiei 1970-1971 la fotbal în Divizia C. Noua grupare evoluează în seria a IV-a, o serie din care mai fac parte: Chimia Râmnicu- Vâlcea, FC Caracal, Progresul Corabia, Autobuzul Bucuresti s.a.m.d. La Slatina, echipa locală „Gloria” întâlneste în prima etapă, în prezenta a 1 500 de spectatori, conform presei locale, echipa bucuresteană Sportul TMB Bucuresti. Lipsa de omogenitate, timpul relativ scurt de pregătire, fac ca echipa gazdă să debuteze cu stângul în noua competitie. Oaspetii câstigă cu 2-1. O partidă tensionată, în care mijlocasul Vasile Zdrenghea de la Gloria, a fost eliminat în minutul 30, pentru lovirea adversarului fără balon. Golul slătinenilor este marcat de jucătorul sosit de la Progresul Bals, extrema dreaptă Alex Predut. Iată prima formulă de echipă trimisă în teren în prima etapa.

Gloria Slatina : Miu – Sherer, Radu, Anghel, Dumitrascu (Guse) – Soiman, Zdrenghea – Predut, Stănescu, N. Petre, Fiulei.

Alte rezultate 1970-1971 :

Gloria Slatina – Unirea Dragăsani 1-0

( Predut’8 )

Gloria Slatina : Spinghel – Muresan, Samoilă, Stefan, Zdrenghea – Dumitrascu, Soiman – Predut, Rădulescu , Marin, Fiulei ( Guse ). Antrenor : Ion Cotrut

Unirea Dragasani : Vătăsescu – Ută, Iancu, Comoras, Mihai –  Ilie Marin, Moise – Onea, Oprea, Brandus, Zăvoianu. Antrenor  : Nicolae Mihai.

os 1970

Fotografii  realizate   în  octombrie 1972 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la  înfiintarea primei asociatii sportive în Slatina. Sus ,fostii jucători din anii 1950 si 1960. Jos, fostul jucător Toras este premiat pentru intreaga activitate.

DSC01670

În prima parte a sezonului de debut, echipa are un parcurs neasteptat de slab. Antrenorul Ion Cotrut este demis, soseste la echipa antrenorul Stefan Vasile. În februarie 1971, la sediul clubului, a avut loc o analiză a parcursului slab din prima parte a campionatului. Sunt acuzati că nu acordă suficientă atentie procesului de pregătire la antrenamente unii jucători, printre care: Stana, Muresan, Stefan, Ion Marin. În schimb, sunt evidentiati: Spinghel, Rădulescu, Predut, Zdrenghea si Chitu. Apar jucători noi: E. Stanciu (Progresul Bals), Onofrei (Slobozia), Knal, Moarcăs (Făgăras), fratii Niculescu, Profir s.a.m.d. Gloria Slatina termină sezonul la trei puncte de retrogradare, într-o competitie câstigată de Chimia Râmnicu Vâlcea, la mare luptă cu FC Caracal.

Gloria Slatina  devine Oltul Slatina

eugen stanciuÎn sezonul 1971-1972, Divizia C se modifică, se trece de la 8 serii a câte 16 echipe la 12 serii a câte 14 echipe. Oltul face parte din seria a VI-a. Apar echipe noi cum ar fi: Flacăra Moreni, debutanta Rapid Piatra-Olt, Muscelul Câmpulung s.a.m.d. Pentru a evita parcursul dezastruos din editia precedentă, se iau câteva măsuri organizatorice. La propunerea lui Ion Diaconu, metodist în cadrul C.J.E.FS., echipa Constructorul fuzionează cu Gloria si astfel devine Oltul Slatina. Se fac modificări la lotul de jucători. De la Constructorul sunt legitimati: Ion Purcăroiu, care va deveni golgheterul echipei, Circa si Bold. Urmează : Mănică (Dacia Pitesti), Rizea (Turnu Măgurele), Bidi (Târnăveni), Andrei (Autobuzul), Ion Ciocioană (Minerul Motru), Puiu si Lucian Martinescu. Conducerea tehnică este asigurată tot de Stefan Vasile, antrenorul care a reusit promovarea în Divizia A cu FC Arges. Încet, încet, echipa slătineană devine una din cele mai puternice grupări din serie. Editia 1971-1972 a fost o dispută permanentă între Flacăra Moreni si Oltul Slatina. Debut cu dreptul de data aceasta… În prima etapă a editiei, Oltul Slatina câstigă în deplasare în fata echipei Dacia Pitesti prin golurile marcate de Rădulescu si Purcăroiu. Iată formatia aliniată la startul campionatului.

Oltul: Stana – Mănică, Onofrei, Rizea, Martinescu – Stanciu, Chitu – Purcăroiu, Rădulescu, Circa, Predut.

Jucători folositi 1971-1972 , in ordinea aparitiilor pe teren ( vezi mai jos ): Onofrei – 26 jocuri, Stanciu – 24 , Purcăroiu, Predut, Spinghel – 22, Rădulescu –  21, Pancu –  17, Puiu Martinescu, Bold – 16, Mănică – 15, Rizea 14, Tudor , Lucian Martinescu -13, Guran, Andrei – 11, Circa – 9, Ciocioană, Bidi – 8, Pană, Iancu – 4, Stana -2, Bănulescu , Popa -1.

Anuarul fotbalului romanescu 1971-1973 – Petre Gaţu

Seria a IV-a este câstigată de Flacăra Moreni, Oltul Slatina clasându-se pe locul 2 cu 38 de puncte. Atacantul Purcăroiu este golgheterul echipei, cu 12 goluri, si împreună cu Predut (9 goluri) devin principalii marcatori ai echipei.

Alte rezultate 1971-1972:

Dacia Pitesi – Oltul Slatina 1-2

( Purcaroiu’17’45 / Ionescu’83 )

Dacia Pitesti: Tudor  –  Gorgoi, Stancu, Tintaru, Musat – Ionescu, Stefănescu –  Cătusanu ( Pană), Farcas, Carciumărescu, Marin Gheorghe.

Gloria Slatina : Stana  –  Mănica, Rizea, Onofrei, Martinescu – Stanciu, Chitu – Purcăroiu, Rădulescu, Circa, Predut.

Oltul Slatina – Metalul Mija 2-0

( Purcăroiu’6, Rizea’55 )

Oltul Slatina : Spinghel – Manica, Rizea, Onofrei, Martinescu – Stanciu, Chitu, – Predut, Rădulescu, Purcăroiu, Bold ( Circa ). Antrenor : Stefan Vasile.

Metalul Mija : Radu – Capoianu, Enache, Florea, Bociu – Visalom, Minculescu – Iliescu, Iacob, Cucu, Casandra. Antrenor : Pavel Bădulescu.

50 de ani de la înfiintarea Asociatiei Sportive „Oltul” Slatina 

Câstigătoarea seriei, Flacăra Moreni, ratează accesul în Divizia B, în dispută cu Gloria Buzău, într-un turneu Play-off, într-o grupă din care mai făcea parte Electronica Obor Bucuresti si astfel Oltul nu reuseste să scape de echipa dâmboviteană.

os 1972

Octombrie 1972 . Printre manifestarile dedicate implinirii a 50 de ani de la  înfiintarea primei asociatii sportive în Slatina a vut si o  întalnire  între echipele anilor 50 si 60.

Aici trebuie precizat că echipele de Divizia C, câstigătoare, participau la un mini turneu în trei si promova în Divizia B numai echipa care se clasa pe primul loc în grupă. La Slatina, în săptămâna 22-29 octombrie 1972, se sărbătoresc 50 de ani de când căpitanul M. Mihail a înfiintat A.S. „Oltul’’ Slatina.
Timp de o săptămână au loc manifestări sportive la care participă fosti si actuali sportivi care au evoluat în cadrul Asociatiei Sportive „Oltul”. De asemenea, cu acest prilej, se deschide si o expozitie sportivă.
În aceeasi perioadă, mai precis la 25 octombrie 1972, la Pitesti, are loc evenimentul anului. FC Arges, partenerul de competitie din anii ’50, joaca în Cupa Campionilor Europeni cu celebra echipă spaniolă Real Madrid.
Prezenta marelui Nicolae Dobrin face ca echipa pitesteană să aibă simpatizanti în toata tara si la Slatina fiind forte multi suporteri ai echipei FC Arges.

poza 19 fata spate nu are

Oltul Slatina 1968 , Sus: Chelaru, Sherer, Răduinea, Puiu Ştefan, Guran, Dobrescu , Ion Cretea, antrenor

Jos : Ghe. Marin, Martinescu, Purcăroiu, Ene, Circa, N. Iancu

În editia 1972-1973, Oltul Slatina începe sezonul cu Florian Alexandru pe banca tehnică si cu jucătorii: Spinghel, Ghe. Ilinca, Pârvulescu – Mănică, Iancu II, Onofrei, Bold, Stanciu, Puiu Martinescu, Predut, Iancu I, Purcăroiu, Marin, Rizea, Lucian Martinescu, Bidi, Ciocioană. Echipa devine o echipă bine sudată, bine asezată în teren si presa locală semnalează acest lucru. Sunt evidentiati: Ion Purcăroiu, Iancu I si Predut, golgheterii echipei, Marin Bold – omul cu resurse fizice nebănuite, fundasii centrali Onofrei si Rizea, Eugen Stanciu – un joc fin de evidentă clasă, portarul Spinghel – sigurantă pe linia portii s.a.m.d.
Echipa se situează permanent între primele echipe, editia de fată fiind o editie disputată în trei: Flacăra Moreni, Oltul Slatina si Dacia Pitesti. În partea a doua a campionatului, antrenor la echipă a fost numit fostul portar din campionatul regional Costel Dută.
Desi rivali, Flacăra Moreni si Oltul cad la întelegere în ultima partidă si slătinenii câstigă partida de la Moreni cu 2-1, prin golurile marcate de Stanciu si Marin. În oras se zvoneste că Divizia B îsi măreste numărul de echipe si locul al doilea s-ar putea să fie cu noroc.

Câteva rezultate în campionat:

Oltul Slatina –  Progresul Corabia  4-0

( Iancu I’24,’49, Purcăroiu’77,’89 )

s-au remarcat :Onofrei, Iancu I, Iancu II, Preduţ, Purcăroiu, şi portarul Spinghel de la gazde, Stamin de la oaspeţi.

Chimia T. Măgurele – Oltul Slatina 1-1

( Cianguru’32 / Purcăroiu’62 )

Jucători  folositi in 1972-1973,  in ordinea aparitiilor pe teren ( vezi mai jos ) : Stanciu, Bold, Predut, Purcăroiu, Onofrei – 25, Puiu Martinescu – 23, Bidi – 17, Iancu I – 16, I. Marin – 14, Ciocioană – 12, Ghe. Iancu, Rizea, Matei – 11,  Jianu – 9, Spinghel, Lucian Martinescu  -8, Cene , Pană- 7, Mănică, Ion  – 5, Ghe.  Marin- 4, Pârvulescu – 3, Guran, Ilinca – 2, Nicolescu, Filipescu,Dogaru,  Niculescu, Popa – 1

Anuarul fotbalului romanescu 1971-1973 – Petre Gaţu
Competitia este câstigată tot de Flacăra Moreni, echipa slătineană se clasează pe locul doi, locul trei – Dacia Pitesti. În vara anului 1973, zvonul devine certitudine, în sezonul 1973-1974, Divizia B, trece de la două serii a câte 16 echipe la trei serii a câte 18 echipe si astfel promovează direct în esalonul secund Flacăra Moreni si Oltul Slatina. În numerele viitoare vom afla frumoasa poveste a echipe Dinamo Slatina.

DSC02254

Oltul – 30 iulie 1970.  In presa locală  apare primul articol despre echipa Gloria Bârlad. Incepând cu editia 1970-1971 echipa moldoveană  se va muta la Slatina si se va numi Gloria Slatina.

DSC02266

Oltul – 7 aprilie 1970

DSC02660

Oltul – 8 august 1970

DSC02659

Oltul – 25 august 1970

DSC02256

Oltul – 14 august 1970

DSC02262

Oltul  – 15 septembrie 1970

DSC02232

Oltul – 10 octombrie 1972

DSC02242

Oltul – 31 octombrie 1972

DSC02248

Oltul – 14 noiembrie 1972

DSC02276

Oltul – 24 octombrie 1972

DSC02281

Oltul – 19 iunie 1973

DSC02273

Oltul – 24 aprilie 1973

DSC02271

Oltul – 24 aprilie 1973

DSC02270

Oltul – 17 aprilie 1973