Interviu Gheorghe Soarece – 8 mai 2004

Interviul este preluat din  Jurnalul National. Imaginile si fotocopiile sunt din arhiva „ Olt fotbal de la A la Z”

Retras la ţară

scornicesti 5Dupa ce a jucat sute de meciuri pe prima scenă a fotbalului romanesc, Gheorghe Şoarece s-a retras acum la Osica de Sus, o comună  pierdută  în Campia Română, la caţiva kilometri de Slatina.  In localitatea sa natală , golgheterul Scorniceştiului este un adevarat star în localitate. Cunoscut de toţi cei din jurul său,  Şoarece deapană cu placere amintirile strânse la Scorniceşti.

O butelie la instalare

Adus în 1977 de la Dinamo Slatina, Gheorghe Soarece a cam strâmbat din nas la venirea la Scornicesti. Eu evoluam la Slatina, care era reşedinţa de judeţ şi juca în Divizia B. Scornicestiul era un sat cu echipa în Divizia C. Nu am avut cum să  mă împotrivesc şi m-am dus, chiar dacă nu-mi convenea. Mi-au dat 5.000 de lei şi o butelie şi a început să-mi placă. Nici nu credeam eu că vor avea gânduri aşa de mari”, povesteste acum Şoarece. Atacantul s-a adaptat rapid în localitatea natală a lui Ceauşescu, câştigând, prin talentul şi determinarea care îl caracterizau atunci, banderola de căpitan”.

vs

Viitorul Scorniceşti -1978 . Stânga : Petre Manea, Ion Cîrciumărescu  ( antrenor secund ) , Petre Petre, Ghe. Manea, L. Martinescu, Ghe. Şoarece, N. Păun, P. Marin, S. Bucurescu, C-tin Pană.

Nu mai ştie câte goluri a dat

Sezonul 1979-1980, primul în Divizia A pentru FC Olt, a reprezentat şi confirmarea valorii lui Şoarece, care până  atunci nu avea în palmares decât un titlu de golgheter în liga a doua, unde reuşise să  înscrie 22 de goluri într-un campionat. În prima etapă  am jucat cu Olimpia Satu-Mare. Am câştigat cu 6-0…, dar nu mai ştiu dacă  am dat vreun gol”, spune fostul varf, care este corectat imediat de soţia sa, Maria: Bă ai dat, cum să nu?  Tu ai deschis scorul. Eu eram la meci cu Manuela, fata cea mare, o tineam în braţe şi când ai dat gol am scapat-o”. Şoarece nu a uitat însă golurile înscrise în poarta granzilor” Steaua şi Dinamo.

DSC05806

Oltul – 21 august  1974 . L a startul sezonului 1974 – 1975 , Gheorghe Şoarece era în lotul lui Dinamo Slatina. În retur este cedat la Viitorul Scorniceşti

Dinamo le-a prins frica

Prima întalnire cu Dinamo s-a consemnat la Scorniceşti. Echipa pregătită atunci de Mitică Anescu s-a impus cu un sec 3-0, golurile fiind inscrise de Rotaru, Şoarece şi Iamandi. La ei juca libero Cornel Dinu, care mai târziu a ajuns antrenor la FC Olt, dar eu plecasem de mult. Ne-au prins frica şi anul următor şi-au luat măsuri. Inaintea jocului am mers la Slatina, la Hotel Parc, acolo unde erau ei cazaţi. Am intrat cu toţii într-o cameră şi am stabilit să facem meci egal. Cred că le-a fost frică să ne ceară să pierdem. Ne-am fi enervat si i-am fi bătut a doua zi. Pe teren  am facut-o în aşa fel încât a ieşit 1-1 şi toată lumea a fost mulţumită”, povesteste acum Şoarece, trecaâdu-şi mâna prin parul încărunţit de vreme.

soarece

Este  câine”

În cel de-al doilea an în Divizia A pentru FC Olt, a venit rândul Stelei să devină victima oltenilor. La meciul de la Scornicesti, gazdele s-au impus cu 1-0, Gheorghe Şoarece fiind autorul golului.  Cred că meciul ăla este cea mai frumoasă amintire a mea de la Scorniceşti. Eram cel mai fericit atunci. Bătusem Steaua, rivala lui Dinamo, echipa cu care eu tineam şi ţin şi acum”, spune acum fostul fotbalist, unul dintre puţinii suporteri ai câinilor” în Oltenia.

DSC05809

Sportul – 8 aprilie 1982

Dragomir l-a furat

Perioada de glorie a lui Gheorghe Şoarece la Scorniceşti s-a sfârşit în 1983. Dar asta nu din cauza faptului că vedeta oltenilor de atunci ar fi apucat pe căi gresite. Nenumaratele reuşite ale sale în Divizia A l-au transformat într-unul dintre cei mai temuţi atacanţi, fiecare antrenor dorindu-şi să-l aiba în echipă. Ajuns între timp la Braşov, Dumitru Dragomir a făcut în aşa fel  încat l-a adus pe  Şoarece sub Tâmpa. Transferul jucătorului s-a produs fără ştirea conducătorilor de la Scorniceşti. Ştiind că şefii de la FC Olt sunt plecaţi  împreună cu ansamblul folcloric din localitate la un turneu în Franta, Dragomir l-a răpit pe atacantul oltenilor. Dacă erau aştia de la Scorniceşti în ţară nu mai plecam eu la Braşov. Când s-au întors şi au văzut că nu mai sunt la ei a ieşit mare scandal. Eu m-am dus la Dragomir să-i zic să mă lase să mă întorc la FC Olt, dar el îmi dăduse nişte bani pe care eu ar fi trebuit să-i dau inapoi şi mie nu mi-a convenit treaba asta. Eu luasem deja banii, parcă vreo 10.000 de lei, şi îi cheltuisem repede. Nu mai aveam de unde să-i dau înapoi pentru că nici aştia de la Scorniceşti nu-mi dădeau, pentru că nu aveau de ce”, povesteşte Şoarece detaliile despărţirii sale de formaţia din Scornicesti. La Braşov, atacantul care a cunoscut consacrarea la FC Olt a jucat 3 ani, după care a plecat la Inter Sibiu. La formaţia din Ardeal, Şoarece a jucat pâna în 1990, când a decis să se retragă, spunand adio unei cariere care i-a adus mai multa glorie decât bucurii materiale.

gse_multipart48145

Gheorghe Şoarece ( Inter Sibiu )  , rândul de jos, penultimul de la stânga spre dreapta

Câştigam câte 20.000 de lei pe lună”

  • Jurnalul National: A fost perioada de la Scornicesti cea mai placuta din viata dumneavoastra?

Gheorghe Soarece: Mi-a mers bine si la FC Olt, atâta timp cât a fost Dragomir preşedinte. Oricum, pe mine m-a iubit lumea peste tot pe unde am fost.

  • Cum a fost perioada în care preşedinte era Dumitru Dragomir?

Am dus-o cel mai bine cu el. Şi acum se vede că este un adevarat conducător. Degeaba îl critică  lumea acum. El face totul numai pentru fotbal. Omul ăsta dacă  se năştea în America era cel mai mare actor din lume.

  • Cât câştiga un fotbalist la FC Olt?

A fost o perioada foarte fastă  în ceea ce priveste câştigurile materiale. Bine, în comparaţie cu ce primesc ăştia de acum nu prea înseamnă  mare lucru, dar pe vremea aia erau bani serioşi. Am câstigat şi câte 20.000 de lei pe lună, iar aprobarea pentru Dacie nu era o problema. Eu luam două  salarii, unul de la  Prestarea” şi altul nu mai stiu de unde.

  • Dintre antrenorii pe care i-aţi avut la FC Olt, care a fost cel mai bun?

Toată  lumea spune ca Florin Halagian. Eu am avut şi  momente mai tensionate cu el. Nu-i convenea de mine, care aveam personalitate, si mă  scotea mereu din lot. Mă  chema însă   inapoi cand avea nevoie de mine. Ţin minte că o data m-a enervat atat de tare încât am sarit să-l bat.  Nu am fost eu însă  primul şi  nici ultimul jucător care a avut conflicte cu el.

DSC05808

Viitorul Scornicesti – Olimpia Satu Mare 6-0 , partida de debut în Divizia A a lui Gheorghe Şoarece

A jucat în celebrul 18-0″

Unul dintre cele mai cunoscute blaturi din istoria fotbalului românesc i-a avut în prim plan pe cei de la FC Olt. Aflaţi înca în  Divizia C, oltenii se băteau pentru promovare cu Flacăra Moreni. Inaintea ultimei etape, cele două  echipe se aflau atât la egalitate de puncte, cât şi la golaveraj, care era al doilea criteriu de promovare. In ultima etapă, Oltul juca acasă cu Electrodul Slatina, iar Flacăra cu Rova Roşiori. La pauză, Scornicestiul conducea cu 8-0, iar cei de la Moreni cu 2-1. Formatia lui Lica” Barbulescu avea un om trimis la meciul rivalei. La pauza acesta i-a anuntat pe olteni ca scorul este 2-1, dar la Scornicesti s-a inteles 9-1. Astfel, in repriza a doua, Oltul a mai reusit inca zece goluri, impunandu-se cu 18-0. Dupa meci a venit antrenorul la noi în vestiar şi ne-a zis să nu ne schimbăm că dacă mai trebuie mai intrăm pe teren si le mai dăm câteva, numai să  promovăm”, povesteste Şoarece.

DSC05810

Sportul – sâmbătă 3 iulie 1982.  FC Olt termină  sezonul 1981 -1982  pe locul patru.  Este cel mai bun rezultat din scurta istorie a echipei din Scornicesti.

Soarece

Gheorghe Şoarece în tricoul echipei F C M Braşov ( foto :steagulrosu.wordpress.com )

Reclame

Foto document

fc olt

 

Copy of martinescu

Lucian Martinescu ( primul stânga) căpitanul echipei. Poli Timişoara – Viitorul Scorniceşti 4-0 / 23 septembrie 1979. Sursa : Druckeria. ro

Viitorul Scorniceşti

Viitorul Scornicesti, mărire si decadentă

Florin Brutaru

 FC OLT-martie 1980  (sus,rând 4): Ghe. Manea, I. Anghel, Ghe. Becheru ( presedinte), Prepeliţa

       (rand 3) : Voiculet, F. Dumitrescu, C. Mincu, Piturca, Nedea, C. Pana

     ( rand 2): Ion Carciumarescu ( antr secund ),  Florea,  Martinescu,  Stanciu,  S.   Badea, Şoarece, Tache Macri ( antr principal)

     ( jos ): Ciocioana, L. Ciobanu, Petre Petre, A. Mincu, G. Iamandi, P. Manea

   După ce editiile trecute ati aflat frumoasa poveste a fotbalului din Corabia, astăzi vom încerca să aflăm cât mai multe lucruri despre fotbalul din Scornicesti. La începutul anilor 1970, cei care se aflau la conducerea comunei au hotărât înfiintarea unei echipe de fotbal. Destul de târziu, dacă este să comparăm cu Deveselu si Potcoava, comune aproximativ de mărimea Scornicestiului, care participau în campionatul Judetean încă de la înfiintare din anul 1968, ca să nu mai vorbim de Stoicănesti, care avea echipă de fotbal în campionatul regional din anii 1950. Printre fondatorii clubului „Viitorul” se numără colonelul Valeriu Sturza (unul din primii conducători ai clubului Steaua) si Vasile Bărbulescu.Astăzi, majoritatea iubitorilor fotbalului asociază fotbalul din localitatea natală a lui Nicolae Ceausescu cu FC Olt, cu jucători precum Piturcă, Soarece, Prepelită s.am.d. Pentru a ajunge la performantele celor enumerati mai sus, zeci de jucători au pus umărul mai mult sau mai putin la ascensiunea echipei. Începând de astăzi, va propunem să parcurgem perioada mai putin mediatizată a fotbalului din Scornicesti, 1973 anul când a disputat prima partidă oficială si 1979, anul de debut în divizia A.

Nelu Vâlceanu, prima vedeta a echipei

Clubul „Viitorul” a fost înfiintat in vara lui 1972. Prima competitie la care a participat echipa din Scornicesti a fost Campionatul Judetean , editia 1973-1974 o competitie puternica  unde mai gasim pe : Vointa Caracal, Rapid Piatra Olt, Petrolul Potcoava, Tractorul Rusănesti smd.Primul antrenor al fost Gabi Stoicescu, fostul jucator al echipei Progresul Bucuresti. Primii jucatori legitimati la noua echipa au fost: portarul Mircea Ciubotea si jucatorii de câmp: Petrescu, Ghe.Radu, Rosca, Cârstea Sevastian, Dima, Trantescu, Bobei, P.Petre, Voichin, Toma, Plesa, Chelban si atacantul Valceanu, golgheterul echipei, jucatori proveniti in mare parte de la Pitesti si de la divizionara B, Dinamo Slatina, o echipa puternica in perioada respectiva. Un lucru mai putin obisnuit il reprezinta faptul ca desi campionatul a inceput pe 26 august 1973, echipa Viitorul sustine prima partida in campionat impotriva echipei Tractorul Rusanesti pe care o invinge pe teren propriu cu 6-0 pe 16 septembrie 1973. Astfel, ziarul local „Oltul” nota despre partida respectiva „Viitorul Scornicesti si-a facut un debut mai mult decat promitator. Elevii lui G. Stoicescu au practicat,la prima lor evolutie un joc frumos, apreciat de cei prezenti, reusind sa realizeze scorul etapei. Etapa viitoare,echipa din Scornicesti va juca in deplasare cu ocupanta locului trei Viitorul Leotesti „Cel mai autorizat sa povesteasca despre perioada respectiva este Mircea Ciobotea, primul portar din istoria echipei din Scornicesti, unul dintre primii jucatori legitimati la Viitorul.” Am inceput fotbalul la FC Arges cu Leonte Ianovschi. In vara lu’73 cand cei din Scornicesti umblau dupa jucatori, la juniori eram eu si cu Cristian care terminasem perioada de juniorat. La echipa mare erau Ariciu si Niculescu. A venit nea Lenci si a intrebat daca vreau sa mearg la Viitorul, am acceptat ,chiar daca atunci am regretat, perioada petrecuta la Scornicesti avea sa fie cea mai frumoasa din viata mea de sportiv. Eu am fost printre primii, impreuna cu Radu Gheorghe, Nelu Valceanu care in scurt timp a devenit golgheterul si liderul echipei, Rosca de la Fetesti, Petrescu un pusti foarte talentat. Dupa doua luni a venit si Petre Petre. Prima partida am jucat-o dupa aproape o luna de la startul campionatului la Jitaru, terenul din Scornicesti nu era gata. Cei care raspundeau de echipa nu reusea sa stranga un lot de jucatori, majoritatea plecau dupa cateva zile, nu puteau sa se acomodeze” ne povesteste fara ezitare primul portar din istoria echipei.

Prima promovare , primele contestatii

Editia 1973-1974 fost o disputa in trei Viitorul, Vointa Caracal si Rapid Piatra Olt. Asa cum era de asteptat cei din Sornicesti castiga competitia si reprezinta judetul Olt la barajul pentru promavare in divizia C, unde va intalni campioana judetului Valcea, Unirea Babeni.Ascensiunea rapida a echipei necesita transferuri de jucatori aproape permanent. Pentru ca pretentiile cresteau odata cu participarea la baraj, a fost legitimat si tanarul atacant Lucian Martinescu de la Dinamo Slatina. Fara sa existe vre-o formula de echipa in presa vremii din discutiile purtate cu cei care au imbracat tricoul echipei Viitorul, antrenorul Costel Duta , cel care a pregatit partida cu Unirea Babeni avea la dispozitie urmatoarea echipa: Ciobotea – Petrescu, Radu Ghe., Dima, Bobei (Trantescu)-Rosca, Petre Petre, Valceanu-Toma, Martinescu (Starcu) Plesa.A fost o dubla manse in tur la Babeni partida s-a incheiat la egalitate 1-1, pentru Viitorul a marcat Petrescu , iar in retur Viitorul Scornicesti s-a impus cu 6-1 prin golurile marcate de: Valceanu (3), Petre Petre (2) si Plesa.„La ei am jucat pe o ploaie torentiala terenul era plin de baltoace, in retur meciul sa jucat la Slatina. In minutul 7 am primit un gol stupid, mingea a ricosat ciudat si mi-a scapat printre picioare, pana la final am reusit sa ma revansez, n-am mai primit nici un gol i-am batut cu 6-1.Dupa meci am mers la crama la Scornicesti si am chefuit doua zile .Fratii Barbulescu se straduiau sa ne faca toate poftele, au fost momente de neuitat, promovarea in divizia C a fost prima noastra performanta . Dupa baraj am devenit mai apropiati de oameni , de localitate, eram rasfatatii comunei, eram angajati la C.A.P. Erau sectii de facut : nasturi. lumanari., pungi, nu faceam altceva decat sa semnan statul si sa ridicam banii, sume cuprinse intre 1800 si 2000 de lei plus, statutul de vedeta locala care ne permitea sa avem usa deschisa permanent la nea Lica (n.r. Vasile Barbulescu) lucru care nu era la indemana oricui” continua portarul Ciobotea.Aici mai trebuie mentionat faptul ca in partida contra valcenilor de la Babeni disputata pe stadionul 1 Mai oaspetii au contestat maniera de arbitraj a arbitrului Romeo Stancan atat in timpul partidei, cat mai ales dupa. Dupa fluierul final al arbitrului Romeo Stancan , primul obiectiv al sefilor clubului era stadionul. Construit in graba, asezat langa o sectie de tractoare si cu un gazon contestat de majoritatea adversarilor noul stadion nu avea decât o tribuna, dar cel mai important era ca putea găzdui partidele considerate acasă de proaspăt divizionara C, Viitoru Scornicesti. Noua grupare începea sa capete identitate. Dupa ansamblul „Calusul” si echipa de fotbal trebuia sa devina o atractie a zonei. La mijlocul anilor 1970, in Scornicesti apar primele blocuri si se inaugurează Fabrica de confectii. Oamenii locului in frunte cu Vasile Barbulescu se străduiau sa ofere toate conditiile, atât cat poate sa-ti ofere o comuna, tinerilor jucatori care urmau sa îmbrace tricoul echipei locale. Cel desemnat sa se ocupe de echipa ,de organizare era colonelul Valeriu Sturza, un bucurestean nascut la Cluj, care a fost printre membrii fondatori ai clubului CCA in anul 1947. Impactul cu sistemul divizionar avea sa fie mai greu decât se asteptau cei care se ocupau de destinele echipei.

Azi e nor mâine senin, toti militarasii vin

Cred ca nu exista tanar al anilor 1970 care sa nu fi fredonat cunoscuta melodie interpretata de Benone Sinulescu si Irina Loghin, un cuplu de interpreti de muzica populara in voga in perioada respectiva. Trebuie precizat, pentru cei tineri in special ca pana nu demult , armata era obligatorie, indiferent de pozitia sociala a fiecărui flăcău al patriei, in anul când împlinea 20 de ani (plus sau minus un an) primea ordin de incorporare. Asa s-a format lotul pentru divizia C la Scornicesti. Cum zona nu putea sa ofere tineri talentati care sa formeze o echipa precum la Stoicanesti sau la Corabia, armata era singurul criteriu de selectie pentru echipa din Scornicesti. Cel mai dificil lucru era sa convingi un jucator de douăzeci de ani din capitala sau din orase precum Pitesti sau Craiova sa vina sa joace la o echipa de comuna fie ea si comuna natala a presedintelui tarii. Parcurs foarte slab la debutul in esalonul trei al fotbalului romanesc pentru Viitoru Scornicesti, in prima parte a sezonului 1974-1975 echipa nu reuseste decât doua victorii, cinci egaluri si opt infringeri si se clasează pe locul 15 (penultimul), lucru de neconceput pentru mai marii comunei.

Primele transferuri, leatul 1955

In ianuarie 1975 incepe reconstrutia din temelii, antrenorul Costel Duta este demis soseste la echipa Constantin Rotaru. Sunt adusi la echipa jucatori noi,o perioada destul de agitata sosesc zeci de jucatori, aproape toti militari in termen ,numai o parte insa au reusit sa se adapteze cei mai reprezentativi sunt: portarul Ion Anghel (Sportul Studentesc), C. Mincu (Dinamo Slatina), plus Gheorghe Soarece (Dinamo Slatina) un jucator care avea sa devina simbolul echipei. Despre perioada respectiva stăm de vorba cu Ion Anghel, un om, respectat de toata lumea care sa acomodat greu la Scornicesti dar care avea sa ramana langa echipa pana la final.” Prima legitimare a fost la Sportul Studentesc. In ianuarie 1975 am primit ordin de incorporare si am fost trimis de nea Angelo (n.r. Angelo Niculescu) la Dinamo Slatina unde antrenor era Haralambie Eftimie . Am rămas o jumătate de sezon, nu am jucat nici un minut ,portari la Slatina erau Oprea de la Craiova si Eftimescu de la Dinamo dupa care am fost trimis la Scornicesti. Când am auzit am suferit mult , am fugit la Bucuresti nu vroiam sa merg acolo sub nici-o forma. Dupa doua zile nea Angelo ma sfătuit ca este mai bine sa merg la Scornicesti, fiind si militar in termen am acceptat. Era foarte greu de ajuns, au fost cazuri când mergeam de la intersectie pe jos, in comuna nu erau decât doua, trei masini. Cu mine au sosit la Viitorul si Gică Soarece, Mincu, Bebe Stanescu, militari si ei , aveam masina speciala care venea si ne lua la meciuri” Dupa aceleasi de metode aveau sa sosească la Scornicesti si Asaftei, Nucu Păun de la Slatina, Lacatusu si Mehedintu trimisi de Dinamo Bucuresti, Dragos Culea, fratii Petre si Gheorghe Manea, Cotiga, Marincel smd, toti militari in termen la UM 0866 Dragasani. In divizia C, Viitorul Scornicesti a evoluat 4 editii, in 1977-1978 va promova in divizia B.

Primul pariu castigat, Gheorghe Soarece

Dupa Costel Duta si Constantin Rotaru pe banca tehnica au mai stat: Vasile Stefan, fostul internationalul stelist Bujor Halmageanu, Gheorghe Cazacu si Dumitru (Tache) Macri care avea sa intre in istoria fotbalului. Cel mai important pentru echipa din Scornicesti este faptul ca încet, încet avea sa-si găsească liderul, Gheorghe Soarece unul dintre cei mai talentati jucatori. Descoperit de Constantin Stefan, antrenorul lui Dinamo Slatina la IOB Bals, atrage atentia prin talentul sau inca de la debut. Poate părea surprinzător pentru cei ce nu cunosc perioada respectiva, dar cea mai buna echipa din seria a VI a nu a fost Viitorul Scornicesti sau Flacara Moreni ci Progresul Corabia cu a sa generatie de exceptie pe care ati aflat-o in numerele trecute. Progresul, termina prima parte a campionatului pe primul loc insa in retur cedează si diputa continua intre Flacara Moreni si Viitorul Scornicesti pana in penultima etapa când echipa din Scornicesti va juca pe teren propriu impotriva echipei deja retrogradata Electrodul Slatina iar Flacara Moreni joaca acasă cu Rova Rosiori, aceste meciuri au loc in data de 21 iunie 1978.

  Steaua-Viitorul Scornicesti 4-1 .  Stanga : Martinescu, A. Mincu, C. Zamfir, A. Iordanescu, V. Nastase, C. Pana

Viitorul Scornicesti – Electrodul Slatina 18 -0

In ianuarie 1978 , la echipa soseste antrenorul Dumitru Macri .Viitorul Scornicesti pleaca in cantonament la Horezu cu urmatorul lot: Anghel, Visan – Cotiga, Pana, Florea, Bucurescu, M. Patru, C. Mincu, Nucu Păun, Petre Petre, C. Serbanoiu, Cruceru, Petre Manea, L. Martinescu, Ghe. Manea, Soarece, Marin Petre. S-a mers cap la cap, programul ultimelor etape crea un usor avantaj echipei din Scornicesti, cu Electrodul acasă si in deplasare la Videle o zona unde Flacara Moreni putea avea influenta,totul trebuia sa se rezolve cu vecinii de la Slatina. Echipa din Scornicesti avea un reprezentant la Moreni care avea rolul de a informa permanent evolutia scorului. Din discutia purtată cu cei implicati, sunt doua variante, ambele la fel de credibile. Cum tehnica nu era de nivelul celei de astăzi, cel care a primit mesajul a înteles gresit. Varianta 1 – Desi la Moreni scorul era 0-0 acesta a inteles 9-0. Varianta 2 – Cel de la Moreni a incercat sa comunice codificat (desi nu-i ceruse nimeni acest lucru) si la scorul de unu la unu, a transmis unu langa unu, cei de la Scornicesti au inteles ca unu langa unu inseamna 11-0. A comunicat băncii tehnice si spre surprin-derea tuturor a început „măcelul”. Cel căruia i s-a transmis mesajul eronat a fost antrenorul principal Tache Macri. Dupa finalul partidei, antrenorul si arbitru au sfatuit jucatorii sa nu se grabeasca la vestiar pentru a se dezechipa pana nu avea confirmarea ca la Moreni sa incheiat partida. Rezultatul final al celeilalte partide a fost Flacara – Rova Rosiori 2-1. In ultima etapa Viitorul a invins la Petrolul Videle cu 2-0, castiga seria la golaveraj si promoveaza in B cu urmatoarea linie de clasament: 30 de jocuri – 23 victorii- 1 egal – 6 infringeri – 95-24 golaveraj – 47 puncte. Dupa victoria cu 18 -0 s-au nascut fel de fel de discutii, cei care nu urmăriseră acest meci încercau prin diferite metode sa afle informatii suplimentare despre partida respectiva, nici presa centrala nici cea locala nu au oferit vre-o stire in plus. Un lucru este clar, a fost o expunere si un scenariu care s-au dovedit inutile, o simpla victorie pe teren propriu , lucru absolut normal, ar fi lămurit lucrurile. Principalul vinovat de acest scenariu ineficient a fost considerat , antrenorul Tache Macri. Pentru ca trebuiau luate masuri, mai mult de ochii lumii, jucătorul Stanica (Electrodul) a fost suspendat din viata sportiva. De altfel si in sezonul următor echipa era primita cu ostilitate pe toate stadioanele din tara si datorita acestui meci, la vremea respectiva, o victorie cu 18 -0 întrecea orice imaginatie. Astăzi este mult mai simplu, se promoveaza fara joc din B in A, din C in A, echipe care retrogradează dar raman in competitie smd.

Viitorul Scorniceşti – Electrodul Slatina 18 – 0

( Martinescu 7, Şoarece 3, Pană 2, Culea 2 ,Ocea,  Stănica  2 autogoluri ).

Viitorul Scorniceşti : Anghel – Cotigă ( Florea ), Pană , Bucurescu, N. Păun –  P.Petre ( Ghe. Manea ) , P. Manea, Şoarece – Culea  ,Martinescu , C. Mincu.

Electrodul Slatina : Ocea – Cojocaru ( Condei ), Neacşu, Iliescu,  Ciobanu – Rotaru, Iancu ( Ignat ), Iamandei –  Rogojinaru, Stănica, Stănculescu.

Detalii suplimentare despre acest meci ne-au fost oferite de foştii jucatori Lucian Martinescu si  Nucu Păun ( Viitorul ) Ilie Iamandei  şi Marian Şerbanoiu ( Electrodu ) . Nici  ziarul local ” Oltul” , nici  cel central ” Sportul”  neoferind nici o informaţie in plus

Bun găsit, divizia B

Pentru a evita cele intamplat la debutul in C, când rezultatele au fost neasteptat de slabe, in vara lui 1978 la Scornicesti este numit presedintele clubului tanarul Dumitru Dragomir de la Vâlcea, care vine impreuna cu profesorul Dumitru Anescu, cei doi aveau in palmares o Cupa Romaniei cu Chimia Râmnicu Vâlcea. Comuna Scornicesti cunoaste o ascensiune fara precedent in toate domeniile. Dupa Fabrica de confectii, in 1977 se inaugurează un spital modern cu 150 de paturi, iar doi ani mai târziu, in septembrie 1979 incepe sa functioneze Intreprinderea de piese si subansamble auto, care dupa numai un an număra aproximativ 500 de angajati. Capacitatea stadionului se mareste,se ridica si tribuna a II a, lumea din zona primeste cu satisfactie evolutia evenimentelor, pentru prima data aveau posibilitatea sa vadă la Scornicesti echipe de divizia B, lucru posibil numai la Slatina cu ceva timp in urma. De altfel, asemeni lui Dumitru Dragomir, la Scornicesti au fost adusi oameni considerati descurcareti,abili in afaceri, care sub protectia autoritatilor locale aveau rolul de a scoate bani prin orice mijloace. O parte din acesti bani urmau sa asigure cheltuielile neprevăzute ale echipei de fotbal.

Al doilea val de jucatori, leatul 1958.

In divizia C au trecut zeci, poate chiar o suta de jucatori, putini au reusit insa sa se impună, amintim aici cu plăcere jucatori precum: Ghe. Soarece, Ion Anghel, C-tin Pana, C. Mincu , Ghe. Florea fratii Gheorghe si Petre Manea, dar si doi dintre eroii de la dubla cu Babeni, partida disputata in urma cu patru sezoane: Petre Petre si Lucian Martinescu.. Lotul de jucatori se modifica dupa aceleasi criterii ca si in divizia C. Dupa leatul din 1955, urmează tinerii recruti nascuti 1958 sau 1959 si astfel la Viitorul debutează jucatori precum: A. Mincu (Autobuzul) Valeriu Ionita, Ion Balaur (Dinamo), V. Predescu (Sportul), Badea (I.O.R.), Voiculet (Dacia Pitesti), Palea (Electroputere) Bejan (Petrolul Videle), Badaluta (Chimia Turnu Măgurele), toti militari in termen la Slatina. Despre perioada respectiva stăm de vorba cu portarul Valentin Predescu, rezerva lui Anghel din perioada respectiva.„ Am venit la Scornicesti in octombrie 1978, nu voi uita asta nici-o data, in ziua când FC Arges juca impotriva echipei spaniole Valencia in cupa UEFA, mama lucra la spitalul din localitate, eu trebuia sa fac armata si cineva m-a sfătuit sa merg la Viitorul, Anghel fiind singurul portar din lot am fost acceptat. Chiar daca nu am prins decât un sfert de ora in ultima etapa cu Câmpina, perioada petrecuta la Scornicesti a fost cea mai frumoasa din cariera mea de sportiv. Dupa ce am promovat in A, eu impreuna cu Ion Balaur si cu Vali Ionita am fost trimisi la Târgu Jiu in locul lui Piturca, am refuzat sa merg acolo si astfel aventura mea la Scornicesti s-a încheiat”

Divizia B, o zona ostila

Repartizata in seria a II a, echipa din Scornicesti urma sa dea piept cu echipe de traditie precum: Rapid, Petrolul, Progresul smd. Paradoxal cei mai dificili adversari aveau sa fie: Metalul, Autobuzul, Soimii Sibiu dar mai ales Dinamo Slatina. Daca in divizia C, prezenta unei echipe de fotbal din mediu rural devenise ceva obisnuit, in divizia B era clar pentru toata lumea ca Viitorul Scornicesti se afla in aceasta competitie numai pentru ca era considerata echipa lui Ceausescu.Contactul cu esalonul doi a fost un succes, victorie cu 2-1 impotriva echipei Gaz Metan Medias prin golurile marcate de Gheorghe Soarece. Pentru amatorii de statistica va oferim echipa de debut in divizia B.

Viitorul Scornicesti: Anghel – Cotiga, Martinescu, Pana, A. Mincu – Ghe. Manea, Petre Petre, Badea – Amza, Soarece, P. Manea.

Cele mai „aprinse” meciuri au fost cele impotriva echipelor Dinamo Slatina, Unirea Alexandria dar mai ales impotriva echipelor Metalul Plopeni si Metalul Bucuresti considerata cele mai bune echipe din serie. Dupa marginea terenului se vad cele mai spectaculoase lucruri, asa ca portarul de rezerva Predescu isi aminteste.„In meciul cu Metalul Bucuresti, noi conduceam cu 1-0 si când toti se pregăteau de final , Ion Ion de la oaspeti prinde un sut extraordinar de la 3o de metri si egalează, toata lumea a amutit. La un moment dat, un oficial al clubului striga la tusier „Ofsaid ba dobitocule ridica steagu”, tusierul s-a speriat si a ridicat steagul imediat, Aurica (n.r. Mincu) se uita spre margine si nu întelegea nimic „Dute ba si spunei centralului ca a fost ofsaid ce te uiti nu vezi ca asta a ridicat steagul„ strigau cat puteau cei de pe margine. Cei de la Metalul se imbratisau la centrul terenului nici n-au văzut ca centralul a anulat golul, Anghel bate lovitura si Soarece mai înscrie o data in ultimul minut si câstigam cu 2-0. Chiar daca au fost si astfel de „stimulente”, echipa juca frumos, eram printre primele echipe din serie, jucatori precum: Anghel, Petre Petre, Soarece, Petre Manea aveau loc in orice echipa de divizia A”.

Viitorul Scornicesti – Dinamo Slatina, derbi judetean

Din editia 1978-1979 ( tur ), mai retinem partida contra celor de la Rapid Bucuresti. Echipa din Scornicesti a castigat cu 3-1 prin golurile marcate de : Ghe. Manea, P. Manea si  Soarece.

Viitorul Scorniceşti: Anghel- C. Mincu, Pană ,Martinescu, A. Mincu, – Badea, Ghe. Manea, P. Petre –  P. Manea, Şoarece, Fuiorea , (Voiculeţ).

Rapid Bucureşti: Ioniţă – Popa, Puriţ, Dumitru, Adamescu, Pârvu, Rontea, Nicola, Şutru, Petcu, Manea.
Ascensiunea de neoprit a echipei din Scornicesti avea sa declanseze declinul unei grupări care a dominat seria a II a diviziei secunde aproape cinci sezoane, Dinamo Slatina. Se crease o rivalitate intre cele doua echipe atât in teren dar mai ales la vârf, o parte din jucatori: Soarece, C. Mincu, Martinescu, fratii Manea, ca sa-i amintim pe cei mai reprezentativi au fost dati la Scornicesti ca fiind considerati petrecăretii echipei. Cele doua întâlniri s-au lăsat cu „scântei” fiecare echipa si-a castigat partida cu 1-0 pe teren propriu. In amintirea vremurilor bune va oferim distributia celor doua echipe in partida disputata la Scornicesti din 29 aprilie 1979 , castigata cu 1-0 prin golul marcat de Soarece si arbitrata de Nicolae Raab.

Viitorul: Anghel – Florea, Martinescu, Pana, A. Mincu – Badea, Petre Petre, P. Manea – Voiculet, Soarece, C. Mincu.

Dinamo:  Ghenu  – Cotosman, Rautu, Stanciu Nunca – Furnea, Mincioaga, Fratila II – Lică, Vladut, Asaftei.

A fost partida care a consfintit, practic promovarea, programul pana la finalul campionatului nu mai putea încurca echipa din Scornicesti. Viitorul încheia campionatul cu urmatoarea linie de clasament: 34 de jocuri, 20 victorii, 3 egaluri, 11 infringeri, golaveraj 57-33, 43 puncte si promoveaza in divizia A. De asemenea Gheorghe Soarece câstiga titlul de golgheter cu 22 de goluri marcate.Ultima aparitie in divizia B a fost, victorie pe teren propriu impotriva modestei Poiana Câmpina. Echipa Viitorul Scornicesti devine prima echipa de comuna care evoluează in divizia A, o performanta privita cu neîncredere de majoritatea iubitorilor fotbalului din tara. Stadionul era singurul loc unde puteau sa-si strige nemultumirea fata de regimul tot mai dur impus de cei care conducea tara. Scornicestiul se dezvolta permanent, in comuna apar primele blocuri cu spatii comerciale la parter, se da in folosinta un cămin de nefamilisti, in curând se va inaugura si Fabrica de bere. Odată cu promovarea echipei pe prima scena fotbalistica, un alt rezultat la fel de important îl reprezintă lansarea in fotbalul mare a unui golgheter inascut, este vorba de liderul echipei Gheorghe Soarece care la vârsta de nici 24 de ani reuseste sa devina simbolul si golgheterul echipei. Din respect pentru cei 13-14 jucatori care au dus greul in divizia B, acestia raman pe loc la care se mai adăuga si cateva transferări. Singurul nume sonor sosit la proaspăta divizionara A, este fostul international Florian Dumitrescu, omul care a marcat in poarta celebrei Feyenoord, au urmat: Marcel Lică, Eugen Stanciu si Ion Ciocioană de la Dinamo Slatina, portarii Istrate: (FC Arges), Nedea (Unirea Focsani) jucatori care au debutat in divizia A la Scornicesti.

Primul lider al diviziei A, in editia 1979-1980
In prima etapa, la Scornicesti va veni Olimpia Satu Mare o echipa cu experienta in divizia A, fosta finalista a Cupei Romaniei cu jucatori in lot precum: Smarandache, Muresean, Kaizer, Feher smd. Duminica, 12 august 1979, pe o ploaie mărunta de vara, in prezenta a 4000 de spectatori, conform presei locale, Viitorul Scornicesti invinge echipa din Satu Mare cu 6-0 prin golurile marcate de: Petre Manea, Lică, Fl. Dumitrescu, Soarece, Voiculet (2), si devine primul lider al campionatului. Partida a fost condusa la centru de bucuresteanul Romeo Stancan, acelasi arbitru care in urma cu cinci ani a arbitrat partida retur din barajul cu Unirea Babeni. Viitorul Scornicesti, cu 11 debutanti in teren, au dominat partida de la un capăt la altul. Pentru ca statistica este tot ce ramane in urma unei competitii, va oferim formatia din prima etapa a editiei 1979-1980:

Viitorul Scornicesti : Anghel-Lică, Martinescu, Stanciu, A. Mincu – Ciocioană, Petre Petre (Pana), P. Manea – Voiculet, Soarece, Fl. Dumitrescu.

Pe parcursul campionatului, la echipa sosesc trei dintre cei mai talentati jucatori din divizia B: Piturca (Pandurii) Prepelita (CSM Suceava) si Iamandi (Delta Tulcea).Despre aceasta perioada stăm de vorba cu Gheorghe Iamandi un jucator reprezentativ pentru prima parte a anilor 1980.„Am început fotbalul la Dinamo Bucuresti. In 1977 am fost împrumutat la Delta Tulcea unde am prins doua sezoane foarte bune, fiind principalul marcator al echipei, am avut oferte de la FC Arges, Jiul Petrosani chiar si de la Dinamo, presedintele Dumitru Dragomir m-a convins sa vin la FC Olt. Am fost legitimat aproape de sfarsitul turului, in toamna lui’79, nu am apucat sa joc la Scornicesti, echipa se mutase la Slatina. Sezonul următor, la recomandarea mea a fost legitimat si mijlocasul Rotaru. Dupa plecare lui Piturca am dat curs cereri lui Dinamo, in locul meu a fost adus regretatul Pompiliu Iordache.”


Campioana invinsa la Scornicesti
Prima partida cu incarcatura emotionala, atât pentru jucatori dar mai ales pentru suporteri, avea sa fie meciul impotriva echipei campioane FC Arges, care cucerise titlul in fata lui Dinamo dupa un dramatic 4-3 in „Stefan cel mare” in urma cu doua luni. Un eveniment major pentru locuitorii din Scornicesti, pentru prima data aveau posibilitatea sa vadă , pe viu cum se spune mari jucatori precum: Radu II, Doru Nicolae, Iovanescu smd in frunte cu Nicolae Dobrin. multi fiind simpatizanti ai echipei pitestene. Presa centrala anunta un număr record de spectatori, 10000, pentru micutul stadion „Viitorul” din Scornicesti, majoritatea veniti de la Pitesti. Echipa gazda , devenita intre timp FC Scornicesti câstiga partida cu 1-0 prin golul marcat de Soarece, considerat omul meciului. A fost meciul in care au debutat la Scornicesti tinerii: V. Piturca si M. Tiglariu.

Viitorul : Anghel – Lică, Badea, Ciocioană, A. Mincu ,P. Petre, P. Manea, Ciobanu, ( Martinescu ) ,Prepeliţă, ( Ţiglariu ), Piţurcă, Şoarece.

F.C.Argeş:  Cristian – Bărbulescu, Iatan ( Toma) , Ivan, Stancu, Cârstea, Chivescu ( Turcu ) ,Iovănescu,  Radu II,  Dobrin, Doru Nicolae.

Spre sfarsitul primei parti sezonului 1979-1980, suporterii avea sa afle ca echipa de care se atasase foarte mult se va muta la Slatina. Cei care se ocupau de echipa considera ca stadionul local trebuie imbunatatit si partidele pe teren propriu se vor disputa in orasul resedinta de judet Returul actualei editiei precum si editia următoare au purtat noroc echipei din Scornicesti, gândul ca la Slatina urmau sa vina marile echipe ale vremii, a făcut ca publicul slătinean sa primească cu căldura noua echipa devenita intre timp FC Olt , chiar daca ascensiunea celor din Scornicesti a însemnat decimarea fostei Dinamo Slatina. Achizitiile nu se mai fac cu militari in termen precum in C si B, echipa devine o atractie pentru toti fotbalistii, dupa Dinamo si Steaua FC Olt va fi preferata multor jucatori talentati. Intre timp la Slatina vor sosi: Iovanescu (FC Arges), Al. Nicolae (Gloria Buzău), Leac (UTA). Pe fondul unor evolutii bune, FC Olt propune pentru prima data un jucator echipei nationale. In mai 1980, fundasul dreapta Marcel Lică, debutează in reprezentativa Romaniei intr-o partida cu Cehoslovacia.

F C Olt 1981 – 1982 ( foto )

fc olt

Program – ” Olt . Fotbal de la a la z.

DSC03863

 

DSC03864

Revista presei – Recolta Stoicanesti

DSC02642

Profesorul Tudor Pitigoi impreuna cu Coca Ghitescu – 1972

DSC02414

Secerea si Ciocanul” – saptamanal ce aparea in regiunea Arges

DSC02412

Secerea si Ciocanul – 6 august 1960

DSC02419

DSC02426

 

 

DSC02428

DSC01631

Anuarul fotbalului romanesc  1971 – 1973

DSC01632

DSC01638

DSC01656

Oltul

DSC02235

 

DSC02238

DSC02243

DSC02246

Corabia – foto document

DSC03340

Progresul Corabia – Universitatea Craiova . In imaginea de mai sus,  corabianul Ion Oblemenco , unul dintre cei mai mari fotbalisti romani.  Revenea de fiecare dată  cand era invitat,  impreuna cu colegii din „Campioana unei mari iubiri” in Corabia natală . Din Olt au plecat mulţi jucători care au scris istorie in fotbalul romanesc, Nelu Oblemenco a fost unul din puţinii jucători care nu au uitat de unde au plecat.

Sus : Bălan, Strambeanu, N. Ivan, Ungureanu, Oblemenco, Boc, Ciolca. Jos : Tarălungă, I. Barţan, Stoian, Spinghel, Nica, Zegheanu.

corabiascris5

Progresul Corabia.  Sus : L. Ciolca ( antrenor ) I. Barţan, V. Barţan, Ciucă, Maereanu, Căne, Grecu, Mialţu, Tănăsescu, St. Parlea ( conducător). Jos : Velica, Neacsu, Bescucă, Dincă, Băbălău, Leana, Fl. Popa

corabiascris6

Curtea de Arges – cantonament

corabiascris7

Bulgaria 1979 – Sus : Cheche, N. Barţan,  jucător bulgar, Nica, Dincă,  jucător bulgar, Bănulescu , Mialţu

Jos : M. Leţa, Ciolca Longin, V. Barţan.

corabiascris11

Bulgaria 1979 – Stanga : N. Barţan, M. Leţa, V. Barţan, Nica, Ciolca, Cheche, Mialţu