Corabia – foto document

DSC03340

Progresul Corabia – Universitatea Craiova . In imaginea de mai sus,  corabianul Ion Oblemenco , unul dintre cei mai mari fotbalisti romani.  Revenea de fiecare dată  cand era invitat,  impreuna cu colegii din „Campioana unei mari iubiri” in Corabia natală . Din Olt au plecat mulţi jucători care au scris istorie in fotbalul romanesc, Nelu Oblemenco a fost unul din puţinii jucători care nu au uitat de unde au plecat.

Sus : Bălan, Strambeanu, N. Ivan, Ungureanu, Oblemenco, Boc, Ciolca. Jos : Tarălungă, I. Barţan, Stoian, Spinghel, Nica, Zegheanu.

corabiascris5

Progresul Corabia.  Sus : L. Ciolca ( antrenor ) I. Barţan, V. Barţan, Ciucă, Maereanu, Căne, Grecu, Mialţu, Tănăsescu, St. Parlea ( conducător). Jos : Velica, Neacsu, Bescucă, Dincă, Băbălău, Leana, Fl. Popa

corabiascris6

Curtea de Arges – cantonament

corabiascris7

Bulgaria 1979 – Sus : Cheche, N. Barţan,  jucător bulgar, Nica, Dincă,  jucător bulgar, Bănulescu , Mialţu

Jos : M. Leţa, Ciolca Longin, V. Barţan.

corabiascris11

Bulgaria 1979 – Stanga : N. Barţan, M. Leţa, V. Barţan, Nica, Ciolca, Cheche, Mialţu

Reclame

Stadionul 1 Mai , Slatina

Povestea Stadionul 1  Mai din Slatina

 

Terenul de fotbal  din Slatina a apărut  încă de la începutul secolului, odată cu înfiinţarea  Societăţii Sportive Oltul Slatina. Era perioada când sporturile de echipa îşi făceau începuturile. Stadionul din Slatina , deşi găzduieşte manifestări sportive  încă din anii 1920, nu a fost o construcţie  propriu-zisă care să demareze la o anumită dată si să fie inaugurat la o perioadă  anume. Locul respectiv, nu era altceva decât  un teren viran pe care se trasau liniile de tuşă , se amplasau două porţi şi era suficient. Spectatorii stăteau în picioare iar un paravan  amenajat pe loc era locul unde se echipau jucătorii. Noţiunea de „Stadion” a părut mai târziu , odată cu tribunele şi vestiarele care erau construite din lemn. Periodic, s-au adăugat imbunătăţiri  în funcţie de cerinţele vremurilor.

Stadionul 1 Mai – anii 50 . ( foto Nelu Diaconu)

Pare greu de crezut dar Slatina , datorită  lui Mihail I.  Mihail, fondatorul A.S. Oltul Slatina , a fost printre primele oraşe  din sudul tării care au beneficiat de un teren de fotbal.  Pentru că era amplasat la marginea oraşului, terenul respectiv a fost numit „ Zăvoi „.

Este important de menţionat că amplasamentul terenului pe care s-au jucat primele meciuri este acelaşi  cu cel de astăzi, un lucru foarte rar. Primele evenimente sportive au avut loc în  anul 1924, anul în care s-au construit şi primele tribune, iar în anul 1930 „Stadionul Zăvoi” a fost omologat. Stadionul  era întreţinut de primărie. Fiind amplasat  în afara oraşului, locuitorii din jurul stadionului  ( strămoşii celor de astăzi ) furau lemnele de la tribună .Vă prezentăm mai jos două  adrese  a S.S. Oltul Slatina  prin care aceasta sesizează  primăriei furtul băncilor de la stadion, precum şi faptul că celeaşi persoane permite accesul  cailor  pe terenul „ Zăvoi”.

In anii 1970 , epoca tribunelor de lemn a apus. Au apărut tribunele din beton prevăzute cu gradene de lemn. Deşi nu a contribuit cu nimic notabil la istoria fotbalului românesc, Slatina va beneficia de un stadion modern. Pentru a  ajunge la forma de azi , stadionul 1 Mai , a suferit trei modificări radicale.

– Prima a fost  la începutul anilor 1970 când la Slatina a fost adusă Gloria Bârlad. S-a construit de la zero tribuna  întâi  iar tribuna a doua a fost demolată ( tribuna de la şosea ).

– A doua modificare a fost  în 1973 când  echipa Oltul Slatina a promovat  în Divizia B şi a devenit Dinamo Slatina.  In 1974 s-a dat  în folosinţă tribuna a II a şi peluza de la tabelă  în forma  în care se află şi azi.

Oltul – 1 august 1981. In cele din urmă , doar FC Olt a jucat la Scornicesti. Energia Slatiana a disputat partidele considerate acasă  la Piatra – Olt.

–  A treia modificare şi cea mai importantă  a fost la începutul anilor 1980, când stadionul a trebuit să găzduiască jocurile echipei  de Divizia A, noua echipă   fanion a judeţului ,FC Olt.  Tribuna  principală a fost refăcută total,  modificându-se aspectul şi  confortul atât la tribuna  întâi  cât şi la tribuna oficială, tot atunci a fost  amenajată parcarea din spatele tribunei oficiale , cea de-a doua peluză precum şi suprafaţa de joc înlocuită.  A fost inaugurat   în august 1982.

Oltul – 26 august 1982

Capacitatea stadionului 1 Mai este de 12.000 de locuri și este destinat în principal meciurilor de fotbal, dar se organizează aici și alte tipuri de competiții sportive, existând o pistă de atletism, precum și spectacole muzicale.  După revoluţie, băncile de lemn au fost înlocuite cu scaune din plastic. Pe stadionul 1 Mai din  Slatina , primele scaune au apărut în 2005

Fază spectacol pe stadionul 1 Mai . La inceputul anilor 1970, stadioul 1 Mai nu avea decât o tribună ( tribuna I ), tribuna a II a , nu era altceva decât un mal de pământ. ( imaginea este făcuta din spatele porţii de langă tabela de acum )

Fotografie făcută , aproximativ din acelaşi  loc, câti-va ani mai târziu. Secvente din partida Dinamo Slatina – Santier Naval Oltenit 2-0 ( Gungiu’56, Asaftei’80 )  disputată la 24 martie 1974

Vă prezentăm cele mai importante momente din istorie a stadionului 1 Mai din Slatina

28 septembrie 1924 . In numărul din 20 septembrie 1924 „ Gazeta sporturilor” anunţă un mare eveniment fotbalistic care va avea loc pe stadionul de la Aleea Oltului. Este vorba de meciul internaţional între Societatea Sportiva „Oltul” Slatina şi echipa bulgară „Levski” Sofia. A fost primul mare eveniment care s-a desfăşurat pe stadionul de pe malul Oltului.

Octombrie 1973. Echipa locală Dinamo Slatina susţine o partida amicală  împotriva echipei Dinamo Bucureşti. A fost pentru prima dată  când echipa bucureşteană  juca la Slatina. Stadionul a fost arhiplin cu mult timp înaintea începerii partidei. La Dinamo Bucureşti evoluau printre alţii: Mircea Lucescu, Radu Nunweiller, Cornel Dinu şamd.

12 Martie 1980 . La Slatina soseşte pentru prima dată   Steaua Bucureşti. FC Olt câştigă  partida cu 1-0. La echipa bucureşteană  evoluau printre alţii: Marcel Răducanu, Anghel Iordanescu, Ştefan Sameş şamd. Aducerea echipei din Scorniceşti la Slatina , a dat posibilitatea publicului slătinean să  vadă pe viu marii jucători ai vremii. De altfel până  în 1988 la Slatina era o adevărata  sărbătoare când soseau : Dinamo, Steaua, FC Argeş şi mai ales U. Craiova.

20 august 1982. Are loc prima partidă  pe noul stadion. Este vorba de meciul I.P. Aluminiu – Metalul Bucuresti 2-0. Marian Leta  de la gazde este autorul primului gol marcat pe noul stadion.

 12 octombrie 1983 . Federaţia Romana de Fotbal organizează la Slatina  întâlnirea internaţională  de fotbal dintre selecţionatele României şi Italiei ,0-1,  din cadrul preliminarilor Campionatului european de tineret. La italieni jucau printre alţii : Mancini, portarul Rampulla, Gianluca Vialli ( foto ), viitorul mare international  şi Giuseppe Galderisi ( Juventus Torino )

DSC02658

Oltul – 11 octombrie 1983

DSC01580

2 aprilie 1985. Stadionul 1 Mai din  Slatina găzduieşte  partida de fotbal dintre reprezentativele de tineret ale României şi Turciei scor 1-0 , gol marcat de Belodedici, din cadrul preliminariilor Campionatului european de tineret.

Sportul – 13 octombrie 1983. Cronica partidei Romania – Italia 0-1

DSC01595

12 august 1990 .Ultimul mare eveniment fotbalistic care a avut loc pe stadionul 1 Mai a fost partida de fotbal dintre U. Craiova si Steaua 1-1. Terenul din Craiova fiind suspendat organizatorii au ales ca loc de desfăşurare a partidei terenul din Slatina.

In anii 1980, pe stadion se organizau spectacole în care se jucau meciuri între selecţionatele artiştilor si sportivilor din localitatea respectivă. In imaginea de mai sus, îl vedem pe Rică Răducanu pe stadionul 1 Mai ( la poarta dinspre tabelă ), unul dintre cei mai mari portari pe care i-a dat fotbalul romanesc, încercând să apere loviturile de la 11 metri  ale foştilor jucători de la Dinamo Slatina.

Ziua recoltei –  31 octombrie 1976 – Slatina       („Fototeca online a comunismului românesc” ).

Universitatea Craiova pe stadionul 1 Mai  – 1974. Sus : Oprea, Stefănescu, Bădin, Boc, Bălan, Oblemenco . Jos: Tarălungă, Velea, Berneanu, Deselnicu, Ivan, Strâmbeanu

CS Alro Slatina

Olt .Fotbal de la A la Z

Oltul , deşi o zonă cu potenţial , nu a reprezentat decât foarte rar un loc in care sportul de performantă să constituie o prioritate pentru cei care trebuiau să-l susţină.  După anul 2000 , ca să le amintim pe cele mai recente,  nu mai puţin de cinci echipe şi-au întrerupt activitatea. Este vorba de : Oltul , Alprom , Constructorul , CSM  şi Alro Slatina. Pentru că este deja istorie vă  propunem o analiză a celei ce a fost CS Alro Slatina. O echipa ce va rămâne in amintirea suporterilor prin victoria de la Sotânga şi eliminarea Vasluiului din şaisprezecimile Cupei României..

Cine a fost C S Alro Slatina ?

In ediţia 2005–2006 fotbalul slătinean se confruntă cu un lucru inedit. Va fi reprezentat la nivelul diviziei C de două echipe: Oltul Slatina, aflată în proprietatea primăriei , retrogradată din divizia B la sfârşitul ediţiei 2004-2005 şi Alprom Slatina echipa întreprinderii cu acelaşi nume, campioana judeţeană care promovează  fără baraj în divizia C. Meciurile se disputa la aceeaşi oră, ambele echipe jucând pe teren propriu în aceeaşi etapă. Spectatorii sunt derutaţi, împărţindu-şi simpatiile între cele două echipe. După o ediţie 2005-2006 ratată din toate punctele de vedere, cele două echipe Aluminiu  şi Oltul Slatina fuzionează, rezultând Alro Slatina. Locul rămas vacant în urma fuziunii, precum şi câţi-va jucători este cedat lui F.C. Balş. Obiectivul stabilit de conducere este promovarea în divizia B.

Declaraţii care mai de care mai optimiste de ambele parţi. Reprezentanţii primăriei , bucuroşi că au scăpat de echipa, îndemnă  suporterii să susţină noua grupare rezultată  în urma fuziunii.. La 26 iunie 2006 are loc prima reunire a noii echipe . Conducerea tehnică este asigurată de foştii craioveni Gheorghe Ciurea ajutat de Marian Calafeteanu, partidele pe teren propriu se vor disputa pe stadionul „Metalurgistul”.

antr 2

Început dezastruos, trei antrenori într-un sezon

La 11 august 2006 , deşi porneşte favorită, noua echipă a oraşului  debutează cu înfrângere în fata echipei Unirea Costeşti.  Pentru statistică ,vă prezentăm echipa aliniată  la  debut. Alro : Răceanu –  Ciobanu, Didu, Preda, Boangiu –  Precup, Mitrache, Mosteanu, Ciugulea –  Aria, Niculescu. Au mai jucat: Tache, Gâlca, Marin si  Roibu. Apar primele contestaţii , antrenorul Ciurea pare depăşit de situaţie După primele trei etape Gheorghe Ciurea este  înlocuit cu Marin Radu II. Fără rezultat. Fostul internaţional piteştean  este contestat de o parte din jucători şi astfel , la sfârşitul primei părţi a sezonului Radu II este demis.  Urmează Iordan Eftimie  antrenor principal la Caracal în perioada respectivă. „ Încercăm sa prindem măcar locul doi. Totuşi, una e sa începem de la zero si alta să preluăm echipa în timpul campionatului. In mare, ştiu lotul. Vom încerca să mai aducem nişte jucători, iar după sărbători vom stabili si programul de pregătire.“ declara noul antrenor principal în presa locală in decembrie 2006.

Trebuie precizat că în sezonul de primăvara al ediției 2006-2007, Alro va juca partidele de pe teren propriu pe stadionul 1 Mai. Din păcate , nimic din toate astea nu schimbă  parcursul echipei. Ultima partidă pe teren propriu  ( victorie cu 2- 0 cu Chimia Craiova) care trebuia să fie o sărbătoare a promovării, a fost urmărită de nici o sută de spectatori. In primul an de activitate Alro încheie competiţia pe locul 4. Caştigatoare  seriei este Severnav Turnu Severin.

• Jucători folosiţi în sezonul 2006-2007 : Precup, D. Niculescu 29 jocuri, Didu 28, Moşteanu, Mitrache 27, Ciugulea 25, Preda, Gâlcă 23, Ciobanu,  Baciu 22, Răceanu 21, Mantea 20, Dincă 17, Aria 18, Matei 16, Tache 15, Noaţă, Marinescu, Chiriţă, Lăpădat 14, Marin 12, Boangiu, Tătaru 11, Ochescu 10, Barbu 8, Vlăsceanu 7,  Calotescu 5, Roibu, Ioniţă 3, I. Lucian, Fl. Marin 2, Nicola 1.

• Golgheteri 2006-2007 : Didu, D. Niculescu 6 goluri, Lăpădat 5, A. Chiriţă, Noaţă, Gâlcă, Tache, Precup 3, Matei , Dincă,  Mitrache 2, Vlăsceanu, Baciu, Marinescu, Ciugulea, F. Calotescu, Aria 1

• Antrenor principal : Gheorghe Ciurea ( 1-3 ). Marin Radu ( 4- 17 ) , Iordan Eftimie ( et. 18- 34 )

golg

 

Înfrângeri normale şi  nepromovări onorabile

Ratare promovării în ediţia de debut este considerată un accident. Revin în prim plan declaraţiile optimiste specifice începutului de campionat. Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al aluminiştilor, Ioan Popa, consideră că misiunea echipei slătinene de a face saltul spre Liga a II-a va fi ceva mai uşoară în ediţia 2007-2008, comparativ cu precedentul an competiţional:

„Seria e mai accesibilă pentru că am scăpat de mineri, care reprezentau cooperativa. Erau cinci formaţii din acea zonă şi Valea Jiului făcea jocurile. Acum, ca şi contracandidate la promovare ar fi Oltchim, care era o echipă bună, Building, însă s-a destrămat, şi poate Internaţional, dar care nu mai e din Piteşti, ci din Curtea de Argeş.“, declara oficialul echipei Alro in Gazeta de Olt. „

Avem răbdare şi vom dărui oraşului o formaţie de Divizia B. Promitem că la anul Alro va promova. Şi va promova uşor, la o diferenţă mare de puncte faţă de următoarea clasată.“ declara  Constantin Gagiu, membru în consiliul de administrație.

Conducerea tehnică rămâne neschimbată, Iordan Eftimie ajutat de Sabin Ciurea. Ediţia 2007-2008 debutează cu victorie  în deplasare in fata echipei CFR Craiova. Derbiul seriei are loc in etapa a V a. Echipa slătineana învinge  echipa Internaţional Curtea de Argeş cu 1-0 prin golul marcat de Didu. Alro Slatina: Răceanu –  Moşteanu, Ciobanu, Didu, Irimescu –  Ciugulea, Niţescu, Mitrache, Dinu –  Precup, Priescu. Au mai jucat: Dincă, Calotescu, Antal.Urmează, înfrângeri la Roşiori, la Armata Craiova, la Corabia si la ultima clasată, Dunărea Calafat. Eşecul în fata lanternei duce la despărţirea de antrenorul  Eftimie.

In ultimele cinci etape din tur, echipa va fi antrenată   de Constantin Vlad care si el va fi înlocuit cu Ionuţ  Tache spre finalul campionatului. In sezonul de primăvară , nimic deosebit ,parcurs sub aşteptări. Seria este câştigată de Internaţional Curtea de Argeş. Alro Slatina ratează promovarea si în al doilea sezon. Echipa slătineană încheie competiţia pe locul 8.

Image

Alro Slatina – 2009. Stânga : Ionuţ  Tache ( antr. secund ), Dan Mănăilă ( antr. principal ), Gheorghe Ilie ( preşedinte ), Costel Asanică ( antr. secund ), Mircea Mitrache ( administrator ).

• Jucători  folosiţi in sezonul 2007-2008:  Precup, Ciobanu, 27 meciuri, Niţescu 26, Calotescu 25, Mitrache 23, Irimescu 22, Moşteanu, Dincă, C. Dinu 20, Preda,  Noaţă 18, Chelu 17, Priescu 16, Baciu 14,  Tătaru 13, Marinescu, Antal , F. Marin 12, Ciugulea 11, C. Didu 10, D. Niculescu , O. Niculescu 8, Turcin , Stoica 7, Mantea 6,  Răceanu, M. Daniel, Cărăbineanu 4 , Lăpădat, Troană, Tache, Iosub, Opriţa 1.

• Golgheterii ediţiei 2007-2008 : G. Precup 8 goluri, C. Didu 8 , F. Calotescu 6 , Priescu 4 , C. Niţescu, C. Dinu, Antal 3 , Marinescu , Chelu ,  2 , D. Niculescu , Noaţă , Mitrache , Preda 1 .

 Antrenor principal : Iordan Eftimie ( et. 1 – 8 ), Costică Vlad ( et. 9- 28 ) Ionut Tache ( et. 29-32 ).

DSC08372

Gazeta de Olt – 23 mai 2008

De la uzină la Consiliul  Judeţean Slatina

Rezultatele slabe înregistrate  au determinat conducerea S.C. Alro să ia decizia desfacerii contractelor de muncă jucătorilor salariaţi ai uzinei.

La sfârşitul sezonului 2007-2008, conducerea administrativa Alro anunţă că uzina cu acelaşi nume renunţă să mai susţină financiar echipa de fotbal. Singura concesie făcută fotbalului constă  în punerea la dispoziţia echipe a bazei sportive „Metalurgistul”.  In vara lui 2008 echipa este la un pas să se desfinteze. Nimeni nu mai vrea să audă de fotbal. Singurul om care pare dispus să prelungească agonia acestui sport în Slatina este Ion Ciugulea vicepreşedintele consiliului judeţean în perioada respectivă. Din păcate Slatina pierde doi dintre cei mai buni jucători . Este vorba de mijlocaşul Precup si fundaşul Ciobanu. Început  promiţător , cel puţin ca imagine. Noul președinte Ilie Gheorghe, anunță o colaborare a echipei Alro Slatina cu clubul bucureștean Steaua.

Pentru meciul de prezentare a noii echipe sprijinite de Consiliul Judeţean a fost adusă echipa Steaua II Bucureşti. Antrenor la echipă  este numit piteşteanul Gabi Dumitru. Au fost transferaţi : Martinescu, Trică ( Steaua II ), Cr. Niculescu, Cosmin Stanciu ( Minerul Lupeni), Ciugulea ( Inter Gaz ), M. Tufan ( Rova ), Pârvuică ( L.P.S.) , Petrescu (Ardealul ), M. Ivan ( D. Tulcea).  Au părăsit echipa : Precup, Dincă, Ciobanu ( F.C. Caracal), Noaţă, Didu, Niţescu, Mitrache, Chelu. Partidele se vor disputa pe stadionul Metalurgistul.

Si startul campionatului 2008-2009 pare încurajator, victorii în primele două etape , după care urmează dezastrul de pe teren propriu , 1-4 cu Adunaţii Copaceni.. In etapa a IX a , antrenorul Gabi Dumitru este înlocuit cu arădeanul Dan Mănăila. Insuficient însă, echipa termină sezonul pe locul 8 , în urma unor echipe precum: Victoria Adunaţii Copăceni, Oltchim Ramnicu Vâlcea sau FC Caracal.

• Jucători folosiţi în sezonul  2008-2009.  Ciugulea 28 jocuri, Anghelina, Calotescu, Petrescu 27 , C. Niculescu, Tătaru, 26 , Preda, Ivan , D. Niculescu , Mantea  22, O. Niculescu 21, Martinescu 20, Baciu 17, Irimescu , Fl. Bogdan 16, Tudor 13, Hapaină 11, Stanciu 10, S. Bughiu, Trică 9,  A. Bugiu  Cocărascu, Cojocaru 8, Mitruţă, Boroncoi, Turcin, C. Dinu,  Ciocan 7 , Fruntelată 5, Neacşu,  Radu Mihai 4,Purdel,Parvuică 2,  Ghiţă 1.

• Golgheteri echipei 2008 – 2009 : Cr. Niculescu 11 goluri, Martinescu 5, Irimescu, Stanciu, M. Ivan, Preda, Anghelina 2, Calotescu,  Turcin, Ov. Niculescu , Dr. Niculescu,Baciu, C. Dinu , Ciugulea ,Fruntelată, Petrescu,  Hapaină 1 gol .

•  Antrenor principal: Gabi Dumitru( et. 1 -9 ) , Dan Mănăila ( et. 10 – 32 )

Penalizarea Caracalului, şansa  slătinenilor

lutu

Ionuţ  Luţu în tricoul echipei Alro Slatina.

In sezonul 2009-2010, primăria îsi  înfintează  propria echipa, CSM Slatina ( devenită si ea istorie ). Lumea nu priveşte cu ochi buni această idee. Nu este altceva decât alţi bani chetuiti degeaba. Speriaţi de gândul că  echipa primăriei îi va găsi tot în Liga a III a, cei de la Alro încearcă pentru ultima dată  promovarea mult dorită. Nimeni nu mai crede ca Slatina va avea echipa de fotbal in Liga a II a. Suporterii stau departe de stadion, ambele echipe îsi dispută  partidele de pe teren propriu într-un anonimat total. Cel deal patrulea sezon începe în nota obişnuită , adică foarte prost.

Antrenorul Mănăilă este înlocuit cu Costel Asănică. Acesta din urmă are rezultate peste aşteptări. Ajutat si de victoria cu 2-0 ( Cr. Niculescu , Dumitra ) contra celor de la FCM Târgovişte din ultima etapă, dar si de penalizarea echipei FC Caracal,  încheie sezonul de toamnă pe locul doi după Triumf Bârca, surpriza sezonului. Iată formula de echipa din ultima etapă. Alro SlatinaTătaru – Streinu, Luca, Militaru, Ciugulea –  Dăbuleanu, Dumitra, Corneanu, Anghelina – Buciuman, C. Niculescu. Au mai jucat: D. Niculescu, Calotescu, Mantea si  Neacşu.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dan Oprescu

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sus : Alin Mihai, G. Precup, M. Voicu, Cr. Ciobanu. Jos : Ungurianu, Negruţ

In partea a doua a campionatului conducerea tehnică este asigurată de Dan Oprescu, un nume necunoscut , o schimbare de neînţeles la data respectivă dar care se va dovedi a fi norocoasă. In sezonul de primăvara, totul pare in favoarea fotbalului slătinean. Conducerea administrativă , antrenori , jucători, nu iau in calcul decât promovarea. Triumf Bârca revelaţia sezonului renunţă,  iar   FC Caracal pierde 12 puncte la masa verde ca urmare a folosiri unui număr mai mare de jucători extracomunitari si este nevoită  să-si schimbe obiectivul. Revin Precup si Ciobanu. De asemenea este legitimat si fostul „copil minune” al Slatinei – Ionut Lutu..

Image

Cristi Niculescu – golgheterul echipei ( liga a III a ) si Marian  Anghelina

Minunea de la Şotânga

Promovarea se va juca la Târgoviște în ultima etapa. Şansele sunt de partea gazdelor. Alro trebuie să câştige , un egal ar avantaja echipa din Târgovişte. Mulţi se gândesc la un alt meci care a hotărât soarta fotbalului slătinean in ultima etapă si încheiat nefericit. Este vorba de partida Oltul Slatina – Internațional Piteşti din vara lui 2005.  Lumea este incantată de această oportunitate si începe să se apropie de echipa,de jucători, mai ales ca o parte din ei sunt  invitaţi  să  însoțească echipa în deplasare, lucru de neimaginat pană acum. In oraş toata lumea discută despre partida de la Sotânga  ( localitate aflata lângă Târgoviște ).

La 11 iunie 2010, are loc partida mult aşteptată. Pentru prima data , presa locală transmite Live – Text  partida decisivă. Emoţii mari  și în fața calculatorului. Cei rămași acasă ţin legătura permanent cu cei prezenţi la fata locului. Jucătorii slătineni se depăşesc pe sine,  si reuşesc să deschidă scorul prin Mircea Voicu cu o jumătate de oră înainte de final. Minutele trec foarte greu. „ Nu se poate ar fi prea frumos, poate de data avem şansa de partea noastră” spune un bătrânel aflat la cumpărături,  după ce afla scorul. Minutele trec foarte greu. Portarul slătinean  Parvu face minuni in poartă .  Ziua de 11 iunie 2010, este cea mai lungă zi din an, parcă nu se mai termină odată. „Victorieee, Meciul s-a terminat. Jucătorii  salută galeria si sărbătoresc la mijlocul terenului Slatina are echipa in Liga a II a”. sunt ultimele cuvinte apărute pe Live-Text.” Acasă lumea se bucura fiecare in felul sau . Cei prezenţi la faţa locului confirmă „ Minunea s-a produs . Slatina are echipa in Liga a II a’’. Iată eroii de la Sotanga.

AlroPârvu – Hapaină ( Mantea ), Preda, Ciobanu, Anghelina – Dumitra, Mircea Voicu, Corneanu, Precup ( Calotescu ) – Bârsan, Buciuman ( Niculescu )

Au mai făcut deplasarea : Bugiu –  Stănescu, Streinu, Luţu,

SOT

Sotanga – 11 iunie 2010. Bucuria promovării în Liga a II a. In centrul imaginii cu Cupa în mană, Ion Ciugulea omul care a crezut pană la capăt în promovare.

• Jucători folosiţi în  sezonul  2009-2010:  Cr. Niculescu 31 jocuri, Anghelina 30,  Luca 28, Buciuman 27, Pârvu, Corneanu , Dumitra 26, Bârsan , Calotescu 25, Mantea 23, Hapaină 21, Militaru 19, Ciugulea 18, Preda ,Voicu 15 , Precup 14,  Negruţ 10, Ciubancan, Şerban, Streinu 9, Neacşu, D. Niculescu 8, Tătaru, Baciu, Ciobanu 7, Stănescu , Dăbuleanu 6, Trică 5 , Capătă 4,  Ciocan, I. Luţu 3, Necşulescu, Petrescu 2, Armencea, Ungurianu 1

 • Golgheterii  ediţiei 2009-2010 : Bârsan   15 goluri, Niculescu 13 ,Buciuman 8, Voicu 7, Dumitra 6, Calotescu 4, Anghelina 3, Corneanu, Preda, Luca, Precup 2, Hapaină, D. Niculescu , Mantea, Necşulescu, Militaru, Fl. Şerban, Ciobanu 1.  ( 3-0 la masa verde cu Juventus Bascov )

• Antrenor principal: Dan Mănăilă (et. 1 – 6), Costel Asănică (et. 7 – 17), Dan Oprescu (et. 18 – 34)

Fotbalul slătinean revine în Liga a II a

La cinci ani de la ultima partidă susţinută in eşalonul secund, Alro Slatina începe pregătirile pentru noul sezon. Prima achiziţie a noii promovate este Jean Niţulescu pentru funcţia de preşedinte executiv . Un tip descurcăreţ care îţi asigură un loc călduţ la mijlocul clasamentului,  dar care reuşeşte să-si atragă antipatie în jurul său ca nimeni altul. Stadionul „ Metalurgistul „, locul de desfăşurare al partidelor pe teren propriu intră si el într-un proces de cosmetizare. Se montează 600 de scaune in culorile clubului alb-albastru, se schimbă  băncile de rezervă , se construieşte cabina de transmisie samd. In presa locală , apare ştirea conforma căreia, nou – promovata Alro Slatina are  şi un director de marketing, care se va ocupa de atragerea unor investitori la echipă.

Este vorba despre Ştefan Ţiţirigă, un apropiat al preşedintelui Jane Niţulescu. „Trebuie să avem rezultate pentru a trezi interesul unor sponsori la echipă. De tot ceea ce ţine de reclamă şi publicitate se va ocupa noul director de marketing”, declara  Niţulescu in Gazeta Noua din  17 august 2010. A fost prima  decizie  care a nemulţumit publicul slătinean. Nimeni nu a reuşit sa afle  ce înseamnă „ reclama si publicitate „ în viziunea lui Niţulescu . Echipa slătineană nu a beneficiat în scurta sa existentă , de nici o acţiune de promovare . Nici măcar banala fotografie de grup sau program de meci nu s-au distribuit suporterilor aşa cum procedează fiecare grupare la startul partidelor pe teren propriu..

Image

 „Slatina 1368’’ ,  la datorie  ca de fiecare dată.

Debut cu stângul

 Pentru ediţia 2010-2011 Alro Slatina are la dispoziţie următorul lot de jucători :  Oltean, Tătaru, Grecu –  Mantea, Pasăre, Kalay, Vodiţă, Preda, Grosu, Răducu, Ciugulea –  Sergiu Popescu, Badea, Dumitra, Precup, Mircea Voicu, Quist, Florin Radu, Stănescu, Eduard Stoica, Cr. Constantin –  Hebga, Bârsan, Aldea, Ene, Anghelina. Antrenori : Corneliu  Papură , Daniel  Mogosanu.

La 28 august 2010, Alro Slatina debutează in ediţia de campionat 2010-2011 , Liga a II a . Echipa slătineană pierde din păcate cu 1-0 partida  în faţa echipe ardelene Unirea Alba Iulia. Iată formula de echipa trimisă în teren la debut de cei doi antrenori: Alro Slatina: Grecu-  Pasăre,  Kalay, Vodiţă, Ciugulea ( Ene ) –  Voicu ( Precup ), Cr.  Quist, Sergiu Popescu – Hebga ( Aldea ), Bârsan.

La nici o lună de la debutul in eşalonul secund fotbalul slătinean va înregistra cel mai mare succes din ultimii 30 de ani. Ajutată şi de faptul că Internaţional Curtea de Argeş  s-a retras , Alro Slatina pătrunde pe tabloul principal al şaisprezecimilor Cupei României, după ce trece de echipa vâlceană Damila  Măciuca. Ultima dată când o echipa slătineană a jucat in prima faza a Cupei României a fost ediţia 1978-1979 când Dinamo Slatina a trecut in primul tur de Chimia Ramnicu Vâlcea si a fost eliminată in optimi de Steagu roşu Braşov. Următorul adversar, este o echipă de prim eşalon, aproape ca nici nu mai contează cine va fi. Se fac fel de fel de presupuneri. Comunicatul FRF suna sec „FC Vaslui va juca împotriva  formaţiei ALRO Slatina. Şaisprezecimile se desfasoara intr-o singura mansă, iar partida va avea loc, conform extragerii, pe Stadionul Metalurgistul din Slatina intr-una din zilele de 21, 22 sau 23 septembrie”.

 Stadionul “Metalurgistul”  – 13 noiembrie 2010, Alro – FC Bihor . Fundasul Pasăre  înscrie pentru 2-0. Alro  însă  nu va castiga, FC Bihor egalează  2-2  în minutul 90 prin Mărkus.

22 septembrie 2010, zi istorică.  F C Vaslui învinsă la Slatina

In oraş nu se discută decât despre meciul cu moldovenii lui Adrian Porumboiu. Cine si-ar fi imaginat aşa ceva  în urmă cu un an de zile ?. Din păcate Stadionul 1 Mai intră în renovare , aşa că trebuie să  ne descurcăm pe stadionul din cartierul Steaua. In ziua partidei, Slatina părea conectată la partida  respectiv, iubitorii fotbalului  încerca să-si facă programul în aşa fel încât la ora meciului să fie la stadion  pentru a vedea pe FC Vaslui. Întâlnirea cu Adailton si Wesley era singura dorinţa. Nu cred ca se gândea cineva ca Alro Slatina ar putea elimina echipa vasluiană. Spre surprinderea locuitorilor din zona, coloana de maşini se întinde de la sensul giratoriu din cartierul respectiv pană  la unităţile industriale din zona stadionului. Aproximativ 4000 de spectatori au fost prezenţi la stadion.

Accesul la stadion se face peste tot, inclusiv  peste calea ferată, unde bălăriile sunt de un metru înaltime. Nu mai insistăm asupra partidei,după cum se  ştie Alro Slatina,  a produs minunea si a eliminat pe FC Vaslui la loviturile de departajare. Vreau să subliniez altceva, solidaritatea publicului slătinean. Nu credeam că o să mai vedem aşa ceva la Slatina. Toţi cei prezenţi, tineri si tinere alături de bătrâni care probabil se vedeau pentru prima dată , se priveau în ochi si parcă la comandă, strigau fluturând pumnul in aer „ Slatina, Slatina, Slatina”, împingând  echipa spre victorie.  Seara , presa si toate posturile de televiziune anunţau marea surpriză, Alro Slatina era performera Cupei României.

Au marcat : Voicu, Dumitra, Pasare, Precup / Zmeu, Milanov, Adailton. Au ratat : Kalai / Wesley, Yero.

Alro Slatina :  Tătaru – Quist, Vişa, Kalai, Vodiţă – Sergiu Popescu ( Precup ) Dumitra, Voicu, Edi Stoica ( Cr. Constantin ) – Hebga, Bârsan.

FC Vaslui: Kuciak-  Papp, Zmeu, Milisavljevic, Annang – Milanov, Yero, Cânu, Raul Costin ( Adailton ) – Gheorghiu ( Wesley ), Burdujan ( Sanmartean).

PEN

Alro – FC Vaslui – 22 septembrie 2010.  Începe executarea loviturilor de departajare. Arbitrul asistent  încearcă să mai relaxeze atmosfera.

buc 2

tat

sl

Să vină Dinamo

Se spune că trebuie să ai grijă ce –ţi doreşti că s-ar putea să ţi se întâmple.  „ Vrem să aducem la Slatina Dinamo” declarau  jucătorii la sfârşitul partidei cu Vaslui.  Si  întradevăr, la 29 septembrie 2010 sorţii au hotărât. Repartizată în urna a treia valorică, Alro Slatina  va lupta cu Dinamo Bucureşti pentru un loc  în sferturile Cupei. Partida se va disputa pe 27 octombrie 2010  într-o singură manşe. Toamna lui 2010 a  dus la Slatina o succesiune de evenimente fotbalistice cum numai  în anii 1980 am mai trăit aşa ceva, când la Slatina soseau : Dinamo, Steaua U Craiova samd. Pană la meciul cu Dinamo , Alro Slatina învinge pe teren propriu fosta divizionara A, Petrolul Ploieşti. Încurajaţi de succesul cu Vasluiul , slătinenii reuşesc cel mai bun meci contra ploieştenilor. In presa apar declaraţii despre organizarea meciului cu Dinamo..

Suporterii încearcă să-si amintească când a fost ultima dată  Dinamo la Slatina . S-a schimbat şi nu se mai joacă pe teren neutru. Suntem echipă organizatoare, deci se va juca la Slatina. Totul depinde de programul televiziunilor. Dacă nu, s-ar putea juca la Dinamo. Noi trebuie să facem în aşa fel încât să nu jucăm acolo, iar dacă ne lasă pe teren neutru, am vrea la Craiova sau Piteşti „ declara Jean Niţulescu in „Gazeta nouă” din 29 septembrie 2010.

juc

 

Meciul la televizor, singura consolare

Organizarea partidei respective a fost o adevărată  telenovela. Au urmat câteva gafe care încercau să ascundă neputinţa de a aduce pe Dinamo la Slatina.

Nu mai insistăm asupra acestui lucru . Oficialul dinamovist Florin Prunea dă  cărţile pe faţă „Le înţeleg amărăciunea şi pe undeva le dau dreptate, dar nu trebuie să arunce pisica în curtea noastră, dacă ei nu au reuşit să-şi facă temele şi să închirieze nocturna. Clubul Dinamo nu are nici un amestec. Eu personal mi-aş fi dorit ca meciul să se  joace la Slatina, pentru că Dinamo are foarte mulţi suporteri acolo”, a declarat Prunea. După cum se ştie partida s-a disputat la Bucureşti si a fost câştigată de Dinamo cu 3-1. Din fericire pentru suporteri partida a putut fi urmărită  la televizor. A fost un meci fără istoric. O singură  concluzie se cuvine a fi subliniată. Prezenţa lui Dinamo la Slatina ar fi fost o adevărată  sărbătoare. Prezenţa lui Alro la Bucureşti nu a însemnat nimic.

Dinamo :  Dolha – Rus, D. Grigore, Scarlatache, Diabate – Mărgăritescu, N’Doye – Păun ( Torje, Ganea ), A. Cristea, Alexe – M. Niculae.

Alro :Tătaru – Pasare, Visa, Kalai, Vodiţă – Bârsan, Dumitra, Precup ( Hebga), Voicu – Aldea ( Ene ), C. Constantin ( E. Stoica ).

Alro –  Voinţa Sibiu , cel mai frumos meci al sezonului

Stadionul – 1 Mai – 30 aprilie 2011 .  Fază din meciul Alro Slatina – Voinţa Sibiu.

In ediţia 2010- 2011 Alro Slatina are un parcurs mai mult decât onorabil. Partidele din returul campionatului s-au desfăşurat pe stadionul 1 Mai. Dacă  în sezonul de toamnă  toată atenţia a fost îndreptată spre meciurile din Cupa României ,cel mai spectaculos meci al sezonului de primăvara este fără nici o îndoială cel susţinut contra celor de la Voinţa Sibiu. Echipa slătineană a reuşit să se impună cu 3-2 după ce sibienii au condus cu 2-1. Au marcat : Apostol ( autogol ), Goge, E. Stoica  / Hardău, Popa. Iată cele doua formaţii din partida susţinută la 30 aprilie 2011.

ALRO Slatina: Marinescu – Pasăre, Kalai ( Răducu ), Vişa, Goge – S. Popescu, Quist, Precup ( Precup ), E. Stoica ( Ghindeanu ) – D. Ene, Dulcea

Voinţa Sibiu: Dani – Forika, Miclea, D. Apostol – D. Tătar, Beza, Lungu ( Olteanu ), Bunea – Hardău, I. Popa ( Szabo ), Martinescu ( Negut ).

Alro Slatina încheie competiţia 2010-2011 pe locul 5 . Seria este câştigată de Petrolul Ploieşti care promovează  în Liga I , alături de ocupanta locului trei, Voinţa Sibiu. FC Bihor , echipa ce a ocupat locul doi nu a primit cartea verde din partea FRF.

• Jucători folosiţi 2010-2011  : Precup, Pasăre 24 jocuri, Ene, Stoica  23, Visa 22, Sg. Popescu 21, Quist 20, Kalai 17, Vodiţă 18, Dumitra 17, Tătaru, Voicu 15, Bârsan 13 j , Răducu, Dulcea 12, Hebga 9, Anghelina, Ghindeanu 8, Cr. Constantin ,Goge , Marinescu 7, Aldea ,Badea 6, Murgan 5, Grecu, Oltean, Ciugulea,  Mecea, Preda 1

• Golgheteri 2010-2011 : Precup 7, Dulcea 6, Aldea , Sg. Popescu 3 goluri, Kalai, Bârsan, Stoica, Pasare , Ene , Badea 2, Visa, Hebga, Dumitra, Voicu ,Goge ,Quist 1 . Apostol ( Voinţa Sibiu ) autogol,  3-0 la masa verde cu Silvania Simleul Silvaniei .

• Antrenori principal  C. Papură  (et. 1-28 )

Apare F C Olt  Slatina

La startul campionatului 2011-2012, toata atenţia este îndreptata spre singura reprezentanta a oraşului, Alro Slatina. Cea de a doua echipa CSM Slatina deşi  reuşise promovarea  în eşalonul doi,  fuzionează cu FC Piatra Olt si rezulta FC Olt. Iata lotul echipei slătinene la începutul sezonului :  Marinescu,  Bănică,  Mecea. –  Pasăre,  Vişa,  Grosu,  Dedu,  Răducu,  Stancu,  Vodiţă. – Sg Popescu,  Surugiu,  Voicu,  Coman,  Quist,  Precup, Ed. Stoica – Anghelina, Badea, Cretu ,  Dulcea,  Ene,  Stoianof.
Chiar daca toata lumea vorbea de promovaresezonul de toamna  a fost neaşteptat de slab. Agitaţie si pe banca tehnica. In etapa a VI a, in partida contra celor de la FC Maramureş a dus la demiterea lui Corneliu Papura Trei înfrângeri, trei rezultate de egalitatea şi penultima poziţie în clasamentul seriei reprezintă bilanţul lui Papură . Noul antrenor principal va fi secundul Daniel Mogosanu. Urmează o oarecare reabilitare. Din tur reţinem victoria pe teren propriu cu 1-0  contra echipei FC Argeş , o echipa aflata intr-un regres continuu. Unicul gol a fost marcat de Ionuţ Stancu. Partida a avut loc la 22 octombrie 2011.

Alro Slatina: Marinescu – Pasăre, Vişa, Grosu, Ed. Stoica-  Sg. Popescu ( Coman ), Quist, Voicu, Stancu –  Ene ( Crăciun ) Stoianof ( Dulcea )

FC Argeş: Croitoru –  Tudor, Oct. Ionescu, Alves Da Silva –  Briceag, Răuţă, Cîrstoiu, Năstăsie, Manole ( Ion Marius) –  Ivănică ( Negoiţă ), Rover Cârstea ( Popa )

Alro Slatina, încheind prima parte a sezonului la jumătatea clasamentului cu 22 de puncte acumulate. Obiectivul este compromis inca de la jumătatea competiţiei.

ionut-stancu

În loc de promovare asistăm la „craiovenizarea”  Slatinei

In  mai 2012, adunarea generală a FRF, ratifică  dezafilierea Universitatii  lui Mititelu, în schimb oferă un loc  în Liga a II a, oraşului Craiova.   La Slatina  „craiovenizarea’’ echipei de fotbal începută  încă de la sosirea lui Niţulescu,  continuă  într-un ritm alert. Suporterii  sunt nemulţumiţi si nu se mai simt reprezentaţi de actuala echipă  a Slatinei.  Cei mai îndrăzneţi  ii cer socoteală lui Niţulescu si lui Cârţu. Singurii slătineni  scăpaţi ca prin minune de „selecţia’’ lui Niţulescu sunt organizatorul de competiţii, Doru Alexe si mijlocaşul Mircea Voicu.  Deşi  vorbeau de promovare, Niţulescu , ştia că  Alro se va desfiinţa. Locul lăsat liber urma să  fie ocupat de o echipa din Craiova, alta decât Universitatea lui Mititelu. La începutul lunii aprilie Dan Mogosanu este  înlocuit cu George Biţă .

Deşi obiectivul este compromis, Jean Niţulescu  face angajări. Spre finalul sezonului,  Alro Slatina avea  6 antrenori. Este vorba de  : Sorin Cârţu , Mircea Irimescu, George Biţă , Adrian Popescu , Dan Păsărin si Daniel  Mogasanu care rămâne in cadrul clubului. Sorin Cârţu, deşi figura ca  angajat la Alro, a fost prezent la Adunarea generala a FRF pentru a asista la dezafilierea Craiovei lui Mititelu. Numai că socoteala de acasă  nu se potriveşte cu cea din târg. Finanţatorul Craiovei  , nu renunţă si câştigă  procesul cu FRF. Singura echipă  care va apărea la Craiova se pare că va fi Craiova lui Mititelu, soluţie agreeata si de suporteri, aşa că planul de bătaie pus la punct pe banii slătinenilor de „grupul Niţulescu” nu a mai putut  fi pus in aplicare. Cu tot respectul pentru foştii internaţionali craioveni, dar prezenţa lor la echipa a fost inutilă. Locul cinci intr-o competiţie care isi pierde din valoare de la o ediţie la alta, putea fi obţinut si fară ei

Image

Image                    Image

Singurele obiecte promoţionale care vor aminti de echipa de fotbal, Alro Slatina vor fi cele doua embleme realizate de:  Slatina forum ( dreapta ) si Olt fotbal de la a la z ( stanga ) nefolosita oficial,  precum si eşarfele inscripţionate cu Slatina 1368 si „susţineţi echipa locala” confecţionate si distribuite de membrii galeriei „ Slatina 1368” Asta in condiţiile in care la echipa a fost un director de marketing.

jn

Ultimul bal

Aici trebuie precizat un lucru. Nu „ craiovenizarea „ fotbalului slătinean  a dus la dispariţia echipe Alro.  Încă din sezonul trecut, împinşi de la spate de UEFA, federaţia romană  trebuia  să  anunţe echipele  ca banul public nu mai este permis in finanţarea cluburilor“Vă avertizez că UEFA nu va permite din sezonul 2012 – 2013, ca salariile jucătorilor să fie plătite din banii bugetari, de la primării. Administraţia locală se va putea implica doar în infrastructură. Trebuie reorganizat fotbalul”declara Mircea Sandu la începutul anului 2011 .Este exact ce aşteptau autorităţile locale si judeţene. După alegeri , zvonurile devin certitudine . Alro s-a desfiinţat, jucători vor fi  declaraţi liber de contract. Cei ramasi vor fi preluaţi de FC Olt, care se va muta de la Piatra Olt la Slatina.

Alro a funcţionat sase sezoane, patru in Liga a III a si două  in Liga a II a. Aşa cum am menţionat si la începutul materialului, Slatina nu a fost si se pare că  nu va fi o zona unde poţi sa obţii rezultate. Ca sa ai rezultate trebuie să ai continuitate ce a ce la Slatina este aproape imposibil . Se fac proiecte pe termen scurt, perioadele din preajma alegerilor sunt cele mai agitate , in rest tăcere.  Aventura celei cea fost Alro Slatina  începută la Costesti in vara lui 2006 se încheie la 1 iunie 2012  împotriva echipei lui Jean Pădureanu, Gloria Bistriţa. Pentru arhiva , iată cele doua echipe trimise in teren de cei doi antrenori George Bita si Nae Manea si încheiata nedecis 0-0.

Alro:  Savu – Vigariu, Murgan, Pasăre, Ed. Stoica –  Crăciun ( Quist ), Precup, Săceanu ( Sg. Popescu ), Stancu – A. Creţu ( Boroiban ), D. Ene

Gloria Bistriţa: Bota ( Oghinciuc )- Tîrcă, Feher, Cafasso, D. Stan – Curtuiuş, Reano, Pop, Traşcă – Fizeşan ( Nicoara ), Jarda ( Colta).

Alro Slatina termină competiţia 2011-2012  pe locul cinci.  Seria este castigată de Poli Timişoara urmat de Gloria Bistriţa. Începând cu sezonul  2012- 2013  la Slatina va evolua FC Olt care va devenii echipa oraşului. Din 1970, este al 13-lea proiect care începe la Slatina , să  sperăm că nu  va fi cu ghinion

• Jucători folosiţi in sezonul 2011-2012: Precup, Ene -28 jocuri , I. Stancu -26, Quist -25, Pasăre -23, Grosu -23, Sg. Popescu, Stoica – 22, Stoianof, Cretu – 20, Coman -17, Visa, Savu 14, Crăciun – 13, Marinescu -12, Velcovici, Boroiban, Vigariu – 11, M. Voicu, Anghelina, Muscă -9, Săceanu- 8, Dulcea-7, Răducu, Surugiu-5, Vodiţă, Murgan, Mecea -3, Dedu -2

• Golgheteri 2011-2012 : Creţu  9 goluri,  I. Stancu 6, Precup  5, Ene  4, Boroiban  3, Sg. Popescu, Visa, Stoianof  2, Pasăre, Grosu, Răducu, Coman, Crăciun -1, ( 3-0 cu Arieşul Turda )

• Antrenor principal :Corneliu Papură ( et. 1 – 6 ), Daniel Mogosanu  ( et. 7-19 ) Sorin Cârţu – director tehnic ,George Biţă – antrenor principal ( et. 20- 30 )

buc

C.S Olt ’90

C.S. Olt ’90 

La 17 ianuarie 1990, în organizarea FRF, a avut loc o sedinta la care au participat si conducătorii echipelor divizionare A. Sedinta a fost deschisă chiar de fostul antrenor al echipei din Scornicesti, Cornel Dinu, ajuns între timp adjunct în Ministerului Sportului. Primii care si-au primit sentinta au fost cei de la Victoria Bucuresti. Totul a durat cinci minute. A urmat verdictul dat echipei din Scornicesti.Iată cum suna sentinta primita de FC Olt:

„Comitetul Frontului Salvării Nationale din cadrul FRF a hotărât desfiintarea echipei FC Olt, începând cu data de 17 ianuarie 1990. Jucătorii respectivului club vor fi legitimati la ultimul club de la care au fost transferati. În cazul în care clubul de la care a fost transferat nu doreste acest lucru, jucătorul poate fi legitimat la una din echipele din judetul de unde e provenit. În fiecare etapă, echipele care ar fi urmat să joace cu Victoria si FC Olt, stau”.

In vara  anului 1990, Scornicestiul primeste  un loc in Divizia C . Asa a aparut echipa C.S, Olt  90.  Mai jos va prezentam scurta istorie a noii echipe. La sfarsitul materialului gasiti si cateva articole din presa vremii care amintesc de C.S. Olt 90.
Ianuarie 1990… Pentru prima dată fotbalul nu mai constituie o prioritate chiar si pentru microbisti. La Bucuresti, are loc prima mineriadă, noua putere instalată în fruntea tării este contestată, sunt chemati minerii pentru a-i apăra. Toata tara urmăreste evenimentele din capitală.

Scornicestiul este conectat si el laceea ce se întâmplă în Bucuresti. La cârciumă, la serviciu, peste tot se discuta la nesfârsit despre Revolutia din Decembrie si despre venirea minerilor la Bucuresti. Încurajati de faptul că au reusit să schimbe încadrarea, din desfiintare în retrogradare în Divizia C, o parte din conducători, alături de câtiva jucători de la tineret, au rămas alături de club. Beneficiind de o bază sportivă modernă si de bani, se vorbea despre o sumă uriasă la vremea respectivă, noua echipă se va numi CS Olt ’90 si va avea ca obiectiv promovarea în Divizia B.

Singurul capabil să mobilizeze un grup de oameni să treacă peste socul desfiintării a fost regretatul Gheorghe Bărbulescu, cunoscut sub numele de nea’ Gheorghită. Între timp, divizionarele A se pregătesc pentru returul editiei 1989-1990, iar iubitorii fotbalului află din presa centrală că Iordan Eftimie, unul din cei mai reprezentativi jucători ai lui FC Olt, marchează primul gol pentru FC Arges. Asta se întâmpla la 26 ianuarie 1990, în partida amicală dintre CSM Caransebes si echipa pitesteană.

Punct si de la capăt 
Primul om însărcinat cu formarea echipei a fost Ginu Ciolca, fostul antrenor de la tineret, împreună cu Ion Anghel. Din vechea administratie a mai rămas fostul organizator de competitii Mihai Purnichi, numit presedintele clubului în noua organizare. Primii jucători reuniti la noua echipă au fost o parte din jucătorii de la tineret.Amintim aici pe portarul Valentin David si pe jucătorii de câmp:Ciucă, Mihaiu, Tudorache, Vintilă, Terci, Popescu, Căruntu si Tăgârtă, ultimul adus de la Corabia. Lotul va fi completat în vară cu jucători cu experientă, pentru ca echipa să-si atingă obiectivul din primul sezon. Situatie oarecum asemănătoare cu cea de la mijlocul anilor 1970, când s-a format Viitorul Scornicesti. Întâmplător sau nu, cei care vin în sprijinul noului proiect sunt tot pitestenii, după ce, în iarnă, la FC Arges au ajuns patru din cei mai buni jucători ai lui FC Olt. Primul si cel mai reprezentativ este Telu Stancu, care ocupa si functia de antrenor secund. Urmează Voicu, Simion, Eduard, Grigoriu, Balaur, Pană, Mihai Marcel. Mai sunt legitimati: portarii Dumitrescu si Voichitoiu si jucătorii de câmp Teculescu si R. Andrei.

Debut ezitant 
Noua grupare debutează în sistemul competitional la 26 august 1990 cu victorie în prima etapă a campionatului Diviziei C împotriva echipei IOB Bals, pe care o învinge cu 2-1. Chiar dacă avea un lot format din jucători cu experientă, prima parte a campionatului a fost ezitantă, victorii pe teren propriu, înfrângeri în deplasare.Prima parte a campionatului 1990-1991 a fost câstigată de Unirea Alexandria.Încet, încet experienta avea să-si spună cuvântul si CS Olt ’90 va câstiga competitia cu victorie pe terenul celor din Alexandria.La un an de la înfiintare, Scornicestiul avea echipă în divizia secundă. Divizionara B, CS Olt ’90 este repartizată în prima serie, o serie din care mai fac parte: Gloria Buzău, Progresul Bucuresti, FC Târgoviste si mai vechea cunostintă Flacăra Moreni. Cine mai credea, în ianuarie’90, că la Scornicesti vor sosi, după un an de zile, echipe precum cele enumerate mai sus? Lumea începe să revină la stadion. Editia de debut în esalonul al doilea a fost cea mai mare performantă a noii echipe. Locul sase, într-o competitie dominată si câstigată de Progresul Bucuresti, echipă ce a fost învinsă la Scornicesti cu 2-1, prin golurile marcate de: Pană si Popescu. Pentru bucuresteni a marcat Strizu.

Reducerea numărului de echipe, dispar 18 echipe de ligă secundă 

În editia 1992-1993, FRF modifică sistemul competitional, Divizia A devine Divizia Natională, Divizia B devine Divizia A s.a.m.d. Noua Divizie A, fostă B, trece de la trei serii a câte 18 echipe, la două serii a 18 echipe.
A fost perioada în care echipele mici si nesprijinite de autoritătile locale au dispărut una câte una. Judetul Olt avea să fie cel mai afectat, rând pe rând, echipe de traditie precum Metalurgistul Slatina, FCM Caracal, Progresul Corabia, Recolta Stoicănesti au dispărut din sistemul competitional timp de zece ani. Încurajată de locul sase, ocupat în editia anterioară, Scornicestiul pregăteste noul sezon printr-un cantonament la Poiana Tapului. Antrenorii Telu Stancu, Longin Ciolca si Ion Anghel au la dispozitie următorul lot: Dumitrescu, Voichitoiu – Mihaiu, M. Stan, Rădulescu, Stancu, Voicu, Simion, Ciucă, Pană, Teculescu, Grigoriu, R. Andrei, Popescu, Tudorache–Tăgârtă, Radut, Serban, Iovu, Vladut, Mihai Marcel, Enăchioaia. Seria I devine si mai puternică. Din Divizia Natională sosesc: FC Arges, ASA Târgu Mures si Politehnica Iasi.
Jucătorii intră în grevă 

Apar primele probleme financiare la echipă, banii din cont se reduc, iar cotizatiile primăriei precum si a le agentilor economici,devin insuficiente. La începutul anilor ’90, devalorizarea leului a ras practic toate economiile fiecăruia. Nici cluburile de fotbal nu au scăpat. Actuala editie va rămâne în amintirea suporterilor ca editia în care jucătorii au făcut grevă. După amânări repetate cu plata salariilor, spre sfârsitul lui august 1992, aproape tot lotul, în frunte cu Telu Stancu, refuza deplasarea la Mizil, pentru meciul din campionat si mergea la Bucuresti pentru a se plânge celor de la Federatie de situatia de la echipă (foto dreapta). Echipa de juniori pierde la scor partida de la Mizil, o înfrângere care va cântări la sfârsitul campionatului. În partea a doua, cel mai important moment îl reprezintă revenirea la echipă a fostului căpitan Iordan Eftimie. De asemenea, antrenor principal este numit Florian Dumitrescu. Portarul Dumitrescu, plus lotul de jucători sositi de la Pitesti, cu exceptia lui Mihai Marcel si Simion, părăsesc lotul. Iată echipa care a învins în retur Steaua Mizil cu 1-0, pe teren propriu, în primăvara lui 1993, prin golul marcat de Mihai Marcel:

CS Olt ’90: Voichitoiu–Mihaiu, Căpătână, Popescu, Ciucă–Teculescu, Eftimie, R Andrei, Miută–Mihai Marcel, Tăgârtă (Terci).

Evolutia echipei este afectată de instabilitatea financiară si rezultatele negative nu întârzie să apară. CS Olt intră în hora retrogradării si în partida cu principala contracandidată, Autobuzul Bucuresti nu reuseste decât un egal pe teren propriu si nu mai poate evita retrogradarea. Competitia 1992-1993 este câstigată de Ceahlăul Piatra Neamt. Echipa moldoveană debutează în Divizia A, retrogradează CS Olt ’90 si Unirea Slobozia. În editia următoare nu a fost altceva decât o prelungire a agoniei, asemenea celorlalte echipe din judet. Părăsită de toată lumea, echipa se clasează pe locul 17 si retrogradează în judet alături de Chimia Găesti, Sporting Rosiori si Metalurgistul Slatina.

Dupa un deceniu, reapare FC Olt 
După zece ani de absentă totală, cauzată de lipsa de interes a celor care s-au perindat pe la conducerile localitătilor, în judet reapar primele echipe de fotbal în sistemul divizionar. Primele apărute sunt: Oltul Slatina si FC Caracal. În editia 2003-2004, echipa din Scornicesti, rebotezată FC Olt, câstigă campionatul judetean în disputa cu Prodchim Bals si promovează în esalonul trei. Pentru a vă edifica asupra lotului de jucători din perioada respectivă vă prezentăm echipa care terminat la egalitate, pe teren propriu, partida contra celor de la Oltul Slatina, în editia 2003-2004.

FC Olt: Pavel–Mihai, Augustin, Tută, Bivoleanu, Stănescu, Căruntu, Tudose, Stanciu, Marinac, Butaru.

Fără o prea mare implicare a celor care trebuiau să o sustină, echipa nu reuseste să joace decât trei sezoane, după care se întoarce în campionatul judetean. Astăzi, fotbalul din Scornicesti nu mai înseamnă decât o prezentă modestă în liga a IV-a judeteana.

DSC02760

Sportul 14 octombrie 1991

DSC02759

Sportul  9 decembrie 1991

DSC02774

Olt Press – 4 ianuarie 1991. In clasamentul celor mai buni sportivi pe anul 1990 au fost alesi 3  fotbalisti:  Petrut Butaru, C-tin Pana  ( C S Olt ’90 ) si Ionel Danciulescu , viitorul golgheter al fotbalului ramanesc.

DSC02779

Olt Press – 11 martie 1992

DSC02781

Olt Press – 18 martie 1992

DSC02790

Olt Press – 5 mai 1992

DSC02797

 Olt Press – 29 iulie 1992
DSC02798
DSC02795
Olt Press – 26 august 1992
DSC02796
Olt Press – 2 septembrie 1992

Foto document

Untitled-1

Mijlocul anilor’70 este cea mai frumoasă  perioadă  a fotbalului slătinean.  Asemenea rezultate nu erau posibile dacă alături  de jucători nu erau prezenti  şi spectatori.  Pe stadion se adunau in unele cazuri  peste 10 000 de spectatori. Aceştia erau sustinuti şi mobilizati de unul dintre cei mai infocati suporteri,  Geavid Memish.  Un om cu suflet extraordinar, un tip bine educat, pus pe glume tot timpul, reuşea să  mobilizeze un oraş   intreg.

6

Slatina – old boys 1992.  Sus  ( galben ) :  Martinescu, Ion Tatu, V. Popescu. I. Stoica, G. Enaru- T. Pana

Jos : Obrocea, Iamandi, Soarece, Asaftei, N. Paun – V. Dinca

Zece titluri de golgheter

Oltul, zece titluri de golgheter al fotbalului românesc

DSC02662

Atacul Universităţii Craiova  în cantonament la Herculane – ianuarie  1974. Stânga : Marcu, Oblemenco, Pană, Tarălungă. ( fotografie din cartea lui Marius Popescu – Oblemenco si campioana unei mari iubiri )

Toţi cei patru din imaginea de mai sus au avut un rol important în anumite perioade  si  în  fotbalul din  Olt. Dumitru Marcu a fost descoperit la Drăghiceni de Ion Pârvulescu la recomandarea regretatului Gigi Donciu.  De la  CFR Caracal  s-a transferat la Steaua si după un scurt popas  în  Bucuresti a ajuns la Universitatea Craiova unde a devenit unul dintre cei mai buni  jucători. Ion Oblemenco a fost descoperit de Petre Prodileanu la Corabia. Traseu asemănător cu cel al lui  Marcu. După un scurt popas la Rapid a fost transferat la Universitatea Craiova.  Constantin Pană a jucat la Dinamo Slatina unde a devenit golgheterul echipei  în ediţia 1974-1975 .Teodor Tarălungă  a fost legitimat la Dinamo Slatina , echipă pentru care a marcat 16 goluri  în  campionatul 1975-1976

oltOltul , a fost prezent aproape permanent pe harta fotbalului românesc. Este foarte greu însă,  să identifici  mai ales după 1990 un succes în dreptul vreunei echipe de fotbal din această  zonă.  Sudul tării, cu excepţia Doljului a fost o zonă  care,  la o analiză sumară, pare că   nu au  contribuit cu nimic la istoria fotbalului românesc şi după cum stau lucrurile, cel puţin în Olt  nici în  viitorul apropiat nu se va schimba ceva. Talente există , dar cei care ar trebui să se ocupe de descoperirea si de promovarea lor, fie nu sunt băgati în seamă, fie  cei care sunt puşi să facă acest lucru ori nu se pricep,ori nu îi interesează.

DSC02661

Giuleşti – 7 octombrie 1964. Stânga : Valentin Stănescu, Victor Stănculescu, Tache Macri, Kraus, Langa, Oblemenco, Tuţuianu. ( Revista Sport nr. 20 / octombrie 1964 )

Singurele  perioade  când s-a făcut performanţă  au  fost : la începutul secolului când Oltul Slatina a câştigat doua titluri de campioană regională, la începutul anilor 1970 când a apărut Dinamo Slatina  si  în  anii 1980 când FC Olt a jucat timp de zece sezoane în divizia A. Situat intre  Piteşti şi Craiova  două dintre cele mai puternice centre fotbalistice din ţară , fotbalul slătinean a fost acaparat de forţa fotbalistică  a celor doua oraşe, forţă dată şi de numele a doi jucători unici. Este vorba de Nicolae Dobrin şi de Ion Oblemenco. In anii de glorie a celor doi , toată  puştimea care juca fotbal visa să  fie ca Dobrin sau Oblemenco chiar dacă recompensele erau mai degrabă simbolice.

corabiascris3

Petre Prodileanu alături de o generatie  talenată în care îi regăsim pe  : Cheche,  Ciolca Longin, Velica  samd.

Paradoxal acest fotbal sărac şi nesprijinit de nimeni perioade lungi, a dat fotbalului românesc  jucători care au scris istorie. Chiar dacă au cunoscut gloria  altă parte decât cea în  care au  debutat in fotbal , trebuie  amintit permanent că jucători precum : Ion Oblemenco, Dumitru Marcu, Gheorghe Craioveanu, Mugurel Guşatu, Claudiu Niculescu, Ionel Dănciulescu, Ionut Luţu, Romeo Stancu, Ovidiu Burcă, Mihai Rădut  şamd  au început fotbalul la Corabia  Caracal sau Slatina . Patru dintre ei , este vorba de Ion Oblemenco, Gheorghe Craioveanu, Ionel Dănciulescu şi Claudiu Niculescu  au devenit cei mai buni marcatori ai României.

Untitled-2

C S S Slatina . Sus:  Ion Parvulescu, M. Niculescu, V. Georgescu, Fl. Preda, I. Oanta, C. Varse, Fl. Zamfir. Jos : D. Tarcomnicu, M. Niculescu, C. Stanciu, A. Chirita, I. Lutu.

DSC02780

Olt Press – 17 martie 1992.  Primul articol  în presa scrisa despre generația de aur a profesorului Ion Parvulescu.  Avea sa urmeze sute, mii de articole despre  o parte din cei de mai sus. 

golgE greu să mai scrii ceva despre cei de mai sus. S-a scris atat de mult în ultimele decenii  încat este aproape imposibil să mai adaugi ceva în  plus la biografia foştilor golgheteri. Prin urmare,  scopul acestui articol este să  amintescă  faptul că  fotbalul din această  zonă a ţării, cu sprijinul antrenorilor Petre Prodileanu  ( Corabia ) şi Ion Parvulescu ( Caracal / Slatina ) a dat fotbalului românesc , jucători care au scris istorie,  patru dintre ei au câştigat zece titluri de golgheter al României.

Untitled-1

Ion Parvulescu  în mijlocul unei generatii talentate. In imaginea de mai sus îl identificam pe Romeo Stancu , primul din stanga  sus.

  1966-67  Ion Oblemenco ( U Craiova )            17

  1969-70  Ion Oblemenco (U Craiova)               19

  1971-72  Ion Oblemenco  (U Craiova)              20

  1972-73  Ion Oblemenco  (U Craiova)              21

 1993-94  Gheorghe Craioveanu (U Craiova)   21

  1994-95  Gheorghe Craioveanu (U Craiova)  27

  2003-04  Ionel Dănciulescu (Dinamo)             21

  2004-05  Claudiu Niculescu (Dinamo)             21

  2006-07  Claudiu Niculescu (Dinamo)             18

  2007-08  Ionel Dănciulescu (Dinamo)             21

DSC01681

Anuarul fotbalului 1971-1973 – clasamentul golgheterilor în sezonul 1971-1972

DSC01688

Anuarul fotbalului 1971-1973 – clasamentul golgheterilor în sezonul 1972-1973

scan0001

Ciocoiu, Luţu, Dănciulescu  in cantonament cu echipa natională  de tineret.

Claudiu Niculescu                                                                                                                                       Ionuţ Luţu

Untitled-5

Untitled-3

Oltul Slatina 1923-1973

Remember Oltul Slatina

( In partea a doua a materialului veti găsi articole din presa de la inceputul anilor 1970)

Florin Brutaru

Oltul Slatina in turneu in Bulgaria-16 august 1924

După ce ati aflat istoria fotbalului din Corabia si Scornicesti, în editiile următoare vom afla si povestea fotbalului slătinean. România, la începutul anilor 1920. Imediat după sfârsitul primului război mondial, activitatea fotbalistică reînvie relativ repede. În 1919, la Bucuresti, se constituie „Uniunea cuburilor de fotbal asociate”. Trei ani mai târziu, apar cluburi de fotbal si în provincie. Timisoara, Arad, Cluj sunt printre primele orase… La Craiova se pun bazele cluburilor: Rovine, Craiu-Iovan, Grivita si Gladiator. Prima grupare fotbalistică apărută la Slatina a fost „Oltul”. Societatea sportivă „Oltul” Slatina a fost înfiintată la 8 octombrie 1922, afilierea sa fiind confirmată oficial de Federatiunea Societătilor de Sport din România, un an mai târziu la 14 septembrie 1923. A fost prima unitate sportivă a orasului, printre cele mai vechi asociatii sportive din tara, în care au intrat elevi, militari si functionari. Fondatorul societătii sportive „Oltul” a fost căpitanul Mihail I. Mihail. Trebuie mentionat faptul ca în cadrul A. S. „Oltul” existau si sectii de: atletism, bob si schi.

 mihai i mihailPolisportivul Mihail I. Mihail 

Căpitanul, ulterior colonelul, Mihail I. Mihail s-a născut la Slatina în anul 1890. Militar de carieră, un polisportiv înnăscut, practica din tinerete atletismul, fotbalul, dar mai cu seamă sporturile de iarnă. În 1924, M. Mihail reuseste să organizeze pe stadionul de fotbal din Zăvoi (astăzi 1 Mai), un meci amical între Oltul Slatina si „Venus” Bucuresti, una din cele mai puternice cluburi din tară în perioada respectivă. Două luni mai târziu, echipa slătineană face prima deplasare în străinătate si sustine prima partida internatională împotriva echipei bulgare Levski Sofia. Un împătimit al sporturilor de iarnă, M. Mihail participă la primul campionat international de schi (9 ianuarie – 7 februarie 1931) la Predeal, alături de echipele: Austriei, Iugoslaviei si Cehoslovaciei, echipa României clasându-se pe locul al treilea. Se bănuieste a fi primul om care a adus prima minge modernă de fotbal la Slatina. A murit în 1962 la Bistrita-Năsăud, la vârsta de 72 de ani.

Oltul Slatina, campioană  regională a Olteniei

poza 4 fata

Oltul Slatina 1933 . Sus:  foto 1 ( fata ), jos : foto 2 ( spate)

poza 4 spate

Astăzi pare greu de crezut, dar cea mai puternică echipă din Oltenia, la mijlocul anilor 1920, a fost Oltul Slatina. În editia campionatului regional 1924-1925, într-o serie cu sase echipe craiovene (Craiu-Iovan, Rovine-Grivita, Excelsior, Oltenia, Tinerimea si Generala), echipa slătineană reuseste să se impună si să câstige titlul de campioană regională, miza fiind participarea la turneul final al Campionatului National 1924-1925. În perioada respectivă, echipa campioană a tării se desemna după ce toate campioanele regionale jucau fiecare cu fiecare iar finalista era declarată campioană natională. Jucătorii folositi de campioana regională

Oltul Slatina în editia 1924-1925:  Scherer, Schandar – Cosma, căp. Mihail, Tică Petrescu, Wirs, fratii Huniady, Stoia, Ulmann…s.a.m.d. Oltul Slatina a fost eliminată în primul joc al turneului final de echipa Jahn Cernauti cu scorul de 4-0, titlul de campioana a României a revenit echipei Chinezul Timisoara.

Baza material financiară

Echipa de fotbal era sustinută financiar de Primăria Slatina. Iată ce scria în adresa trimisă primăriei de fondatorul clubului la 4 decembrie 1929: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiti a aproba, ca din fondurile culturale, prevăzute în bugetul anului 1929, să ni se aloce o suma oarecare drept subventie pe anul curent, întru-cât, în acest an, contrar anilor trecuti, probabil din eroare, am fost omisi a fi trecuti în bugetul d-voastră. În fiecare an Primăria Slatina ne acorda o subventie de 2 000 la 3 000 lei, în scopul de a da posibilitatea de a putea întretine actualul stadion…” De asemenea, se organiza balul anual, care aducea venituri în valoare de 10-12 mii lei. Echipa fanion a orasului îsi disputa partidele pe teren propriu pe stadionul din Zăvoi, aflat pe acelasi amplasament cu cel de astăzi. Fiind în proprietatea primăriei, acesta găzduia si manifestări culturale.

„Avem onoarea să vă comunicam următoarele: Pe stadionul orasului s-au construit de noi, încă din 1924, cu binevoitorul concurs al Primăriei Slatina, o tribună de lemn si scânduri. Toate serbările scolare, militare si cele cu caracter national au avut loc pe acest stadion. În anul 1928, cu ocazia zilei de 10 Mai, tribuna fiind supra încărcată cu populatia orasului, a cedat rupându-se în mai multe locuri”, scria în aceeasi adresă din decembrie 1929.

poza 12 fata

„Oltul ” Slatina împreună  cu Sportul Muncitoresc Craiova ( tricouri în dungi ) – 1 iulie 1932. La finalul partidei Oltul Slatina – Sportul Muncitoresc Craiova 0-1.  (Fotografie din arhiva personală  a fostului jucător , Vasile Colonelu ).

Al doilea titlu de campioană  regională

Fiind sprijinită de autoritătile locale, la patru ani de la primul succes, Oltul Slatina reuseste să câstige pentru a două oară titlul de campioană regională, în editia 1929-1930 si participă la turneul final alături de alte 11 campioane regionale. Din păcate, nici de această dată nu reuseste să treacă de primul tur, fiind eliminată de campioana regiunii Timisoara, RGMT, cu 1-0 într-o partidă disputată la Craiova. Aici trebuie precizat faptul că turneul final pentru desemnarea campioanei s-a disputat mai devreme, pentru a da posibilitatea echipei nationale să participe la Campionatul Mondial din Uruguay. Iată lotul folosit de Oltul Slatina la începutul anilor 1930: A. Bălsanu, G. Fota, I. Marinescu, G. Prună, P. Dicu, F. Stroiescu, M. Mihail, M. Klainberg, V. Colonelu, J. Dumitrescu, I. Vasilică, J. Stănescu. În 1930, se desfiintează comitetele regionale si apar cinci ligi împărtite în districte. Este o perioada de căutări organizatorice, în 1931 având loc prima editie a Cupei României. Amintim că sistemul divizionar în fotbalul românesc a fost introdus, la initiativa Federatiei, din sezonul 1932-1933 pentru divizia A, 1934 divizia B si divizia C – 1935. Toate aceste măsuri nu fac altceva decât să crească nivelul competitiv, Oltul Slatina fiind prinsă nepregătită pentru astfel de măsuri si nu o mai regăsim în sistemul divizionar decât în editia 1946-1947. În februarie 1949, se renuntă la Divizia C, care se desfiintează înainte de începerea returului editiei 1948-1949. Esalonul trei al fotbalului românesc îsi va relua activitatea în anul 1957 când se revine la disputarea campionatelor (A, B, C ), sistem toamnă-primăvară.

Progresul Slatina, Aluminiu Slatina

În luna ianuarie 1953, Federatia Română de Fotbal, prin Biroul Comisiei Centrale, publică în ziarul „Sportul Popular”, nr. 2175, din 20.01.1953, stirea prin care obliga regiunile tării să înfiinteze campionate regionale de fotbal. Slatina este reprezentată de Progresul Slatina, care activează în campionatul regional Arges alături de echipe precum: Dinamo Pitesti, Flamura Pitesti, Avântul Stâlpeni, Locomotiva Pitesti, Minerul Câmpulung s.a.m.d. În componenta regiunii Arges intrau actualele judete: Olt, Vâlcea si Dâmbovita. Campionatul regional va functiona până în 1968, an în care se va înfiinta campionatul judetean, înfiintat datorită reorganizării teritoriale a tării. Lotul de jucători din perioada respectivă îi cuprindea printre altii pe: Iancu, Dută – Rizea, Câmpeanu, Malacu, Barbu, Ionită I, Serbănoiu, Ionită II, Mugurel, Ionascu, Bărbulescu, Plesca, Burtică etc. În vara anului 1965, la Slatina se inaugurează Uzina de Aluminiu. Activitătile sportive sunt sprijinite de Uzină si astfel apare Aluminiu Slatina. Între timp, fotbalistii din Pitesti si Craiova, adversari de altădată ai echipei Oltul Slatina, ajung în Divizia A. Prima este Dinamo Pitesti – în 1961, urmează Stiinta Craiova, care promovează în primul esalon în anul 1964. La Slatina, dezinteresul autoritătilor locale face ca totul să rămână la nivel de campionat regional. Iată echipa Aluminiu Slatina care învingea Progresul Băiculesti în primăvara anului 1968, în ultima editie a campionatului regional, cu scorul de 2-1, prin golurile marcate de Badea si Chelaru.

Aluminiu: Dută – Chelaru, Radu Ghe. Dobrescu, Martinescu – Scherer, Stefan – Circa, Puiu Badea, Despa, Purcăroiu.

Începând cu editia 1968-1969, apare campionatul judetean. Desi Slatina este reprezentată de două echipe, Aluminiu si Metalul Slatina, competitia este dominată de fotbalul caracalean, cu a sa generatie de exceptie antrenată de Ion Pârvulescu. În numărul viitor, vom afla povestea echipei trimisă la Slatina la începutul anilor 1970, Gloria Bârlad, precum si parcursul de neuitat al lui Dinamo Slatina.

poza 18 fata

Aluminiul Slatina 1969.  Sus : Munteanu, N. Iancu, Dobrescu, Ghe. Radu, Răduinea, Purcăroiu

Jos: Chelaru, Puiu, Ardeleanu , Gurău, Martinescu, Circaa

După reforma administrativă din 1968, fiecare judet îsi organizează propriul campionat de fotbal. Câstigătoarea competitiei urmează, fie să reprezinte judetul la meciul de baraj pentru a promova în Divizia C, fie să promoveze direct. Orasul resedintă participa în prima editie a campionatului judetean cu Aluminiu Slatina. În editia a doua, Slatina este reprezentată de doua echipe: Aluminiu si Metalul, fără rezultat însă. Desi un oras cu potential, mai ales după inaugurarea Uzinei de Aluminiu, Slatina nu reuseste să-si impună propria echipa în sistemul divizionar. Editiile 1968-1969 si 1969-1970 sunt câstigate de reprezentanta fostului judet Romanati, Răsăritul Caracal.

marin boldDupă două participări modeste în judet, la Slatina este adusă echipa de fotbal Gloria Bârlad. În presa locală apar informatii în acest sens, iubitorii fotbalului asteaptă cu nerăbdare noul proiect. Iată ce se scria în ziarul „Oltul” nr. 762 din 5 VIII 1970. „Începând cu sezonul competitional 1970-1971 va activa la Slatina, în Divizia C de fotbal, o echipa reprezentativă a orasului. Iubitorii sportului slătinean asteptau de multa vreme o astfel de veste. Formatia care va reprezenta orasul nostru este fosta divizionară B Gloria Bârlad, ce va purta de aici înainte numele de «Gloria» Slatina. Zilele acestea, Consiliul Judetean de Educatie Fizică si Sport, împreună cu Consiliul Orăsenesc, va definitiva măsurile organizatorice, lotul echipei, transferurile de jucători, sediul formatiei etc.” Trebuie precizat faptul că în campionatul judetean, editia 1970-1971, Slatina participa cu nou înfiintata Oltul Slatina, o echipa formată din jucători de la fostele Metalul, Aluminiu si Constructorul. Echipa reprezentativă a orasului „Gloria” Slatina începe seria meciurilor amicale, cu jucătorii în mare parte localnici cum ar fi: Miu, Sherer, Anghel, Ghe. Radu, Guse, Ispas plus câteva transferări: Spinghel (Electroputere), Stana (Dinamo), Predut (Bals), Zdrenghea (FC Arges), Ion Marin (Dacia Pitesti). Lotul este completat cu bucuresteni, veniti împreună cu prof. Ion Cotrut, antrenorul echipei. Iată lotul de jucători: Miu, Spinghel, Stana – Sherer, Anghel, Ghe. Radu, Samoilă, Dumitriu, Stefan, Stănescu, Chiser, Tita, Dumitrascu, Soiman, Muresan, Zdrenghea, Fiulei, Guse, Ispas, Predut, Mitroi, Petre Nicolae, Ion Marin.

Primul meci de Divizia C, la Slatina după 22 de ani

portarul spinghelLa 23 August 1970, zi importantă pentru romani în perioada respectivă, se dă startul editiei 1970-1971 la fotbal în Divizia C. Noua grupare evoluează în seria a IV-a, o serie din care mai fac parte: Chimia Râmnicu- Vâlcea, FC Caracal, Progresul Corabia, Autobuzul Bucuresti s.a.m.d. La Slatina, echipa locală „Gloria” întâlneste în prima etapă, în prezenta a 1 500 de spectatori, conform presei locale, echipa bucuresteană Sportul TMB Bucuresti. Lipsa de omogenitate, timpul relativ scurt de pregătire, fac ca echipa gazdă să debuteze cu stângul în noua competitie. Oaspetii câstigă cu 2-1. O partidă tensionată, în care mijlocasul Vasile Zdrenghea de la Gloria, a fost eliminat în minutul 30, pentru lovirea adversarului fără balon. Golul slătinenilor este marcat de jucătorul sosit de la Progresul Bals, extrema dreaptă Alex Predut. Iată prima formulă de echipă trimisă în teren în prima etapa.

Gloria Slatina : Miu – Sherer, Radu, Anghel, Dumitrascu (Guse) – Soiman, Zdrenghea – Predut, Stănescu, N. Petre, Fiulei.

Alte rezultate 1970-1971 :

Gloria Slatina – Unirea Dragăsani 1-0

( Predut’8 )

Gloria Slatina : Spinghel – Muresan, Samoilă, Stefan, Zdrenghea – Dumitrascu, Soiman – Predut, Rădulescu , Marin, Fiulei ( Guse ). Antrenor : Ion Cotrut

Unirea Dragasani : Vătăsescu – Ută, Iancu, Comoras, Mihai –  Ilie Marin, Moise – Onea, Oprea, Brandus, Zăvoianu. Antrenor  : Nicolae Mihai.

os 1970

Fotografii  realizate   în  octombrie 1972 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la  înfiintarea primei asociatii sportive în Slatina. Sus ,fostii jucători din anii 1950 si 1960. Jos, fostul jucător Toras este premiat pentru intreaga activitate.

DSC01670

În prima parte a sezonului de debut, echipa are un parcurs neasteptat de slab. Antrenorul Ion Cotrut este demis, soseste la echipa antrenorul Stefan Vasile. În februarie 1971, la sediul clubului, a avut loc o analiză a parcursului slab din prima parte a campionatului. Sunt acuzati că nu acordă suficientă atentie procesului de pregătire la antrenamente unii jucători, printre care: Stana, Muresan, Stefan, Ion Marin. În schimb, sunt evidentiati: Spinghel, Rădulescu, Predut, Zdrenghea si Chitu. Apar jucători noi: E. Stanciu (Progresul Bals), Onofrei (Slobozia), Knal, Moarcăs (Făgăras), fratii Niculescu, Profir s.a.m.d. Gloria Slatina termină sezonul la trei puncte de retrogradare, într-o competitie câstigată de Chimia Râmnicu Vâlcea, la mare luptă cu FC Caracal.

Gloria Slatina  devine Oltul Slatina

eugen stanciuÎn sezonul 1971-1972, Divizia C se modifică, se trece de la 8 serii a câte 16 echipe la 12 serii a câte 14 echipe. Oltul face parte din seria a VI-a. Apar echipe noi cum ar fi: Flacăra Moreni, debutanta Rapid Piatra-Olt, Muscelul Câmpulung s.a.m.d. Pentru a evita parcursul dezastruos din editia precedentă, se iau câteva măsuri organizatorice. La propunerea lui Ion Diaconu, metodist în cadrul C.J.E.FS., echipa Constructorul fuzionează cu Gloria si astfel devine Oltul Slatina. Se fac modificări la lotul de jucători. De la Constructorul sunt legitimati: Ion Purcăroiu, care va deveni golgheterul echipei, Circa si Bold. Urmează : Mănică (Dacia Pitesti), Rizea (Turnu Măgurele), Bidi (Târnăveni), Andrei (Autobuzul), Ion Ciocioană (Minerul Motru), Puiu si Lucian Martinescu. Conducerea tehnică este asigurată tot de Stefan Vasile, antrenorul care a reusit promovarea în Divizia A cu FC Arges. Încet, încet, echipa slătineană devine una din cele mai puternice grupări din serie. Editia 1971-1972 a fost o dispută permanentă între Flacăra Moreni si Oltul Slatina. Debut cu dreptul de data aceasta… În prima etapă a editiei, Oltul Slatina câstigă în deplasare în fata echipei Dacia Pitesti prin golurile marcate de Rădulescu si Purcăroiu. Iată formatia aliniată la startul campionatului.

Oltul: Stana – Mănică, Onofrei, Rizea, Martinescu – Stanciu, Chitu – Purcăroiu, Rădulescu, Circa, Predut.

Jucători folositi 1971-1972 , in ordinea aparitiilor pe teren ( vezi mai jos ): Onofrei – 26 jocuri, Stanciu – 24 , Purcăroiu, Predut, Spinghel – 22, Rădulescu –  21, Pancu –  17, Puiu Martinescu, Bold – 16, Mănică – 15, Rizea 14, Tudor , Lucian Martinescu -13, Guran, Andrei – 11, Circa – 9, Ciocioană, Bidi – 8, Pană, Iancu – 4, Stana -2, Bănulescu , Popa -1.

Anuarul fotbalului romanescu 1971-1973 – Petre Gaţu

Seria a IV-a este câstigată de Flacăra Moreni, Oltul Slatina clasându-se pe locul 2 cu 38 de puncte. Atacantul Purcăroiu este golgheterul echipei, cu 12 goluri, si împreună cu Predut (9 goluri) devin principalii marcatori ai echipei.

Alte rezultate 1971-1972:

Dacia Pitesi – Oltul Slatina 1-2

( Purcaroiu’17’45 / Ionescu’83 )

Dacia Pitesti: Tudor  –  Gorgoi, Stancu, Tintaru, Musat – Ionescu, Stefănescu –  Cătusanu ( Pană), Farcas, Carciumărescu, Marin Gheorghe.

Gloria Slatina : Stana  –  Mănica, Rizea, Onofrei, Martinescu – Stanciu, Chitu – Purcăroiu, Rădulescu, Circa, Predut.

Oltul Slatina – Metalul Mija 2-0

( Purcăroiu’6, Rizea’55 )

Oltul Slatina : Spinghel – Manica, Rizea, Onofrei, Martinescu – Stanciu, Chitu, – Predut, Rădulescu, Purcăroiu, Bold ( Circa ). Antrenor : Stefan Vasile.

Metalul Mija : Radu – Capoianu, Enache, Florea, Bociu – Visalom, Minculescu – Iliescu, Iacob, Cucu, Casandra. Antrenor : Pavel Bădulescu.

50 de ani de la înfiintarea Asociatiei Sportive „Oltul” Slatina 

Câstigătoarea seriei, Flacăra Moreni, ratează accesul în Divizia B, în dispută cu Gloria Buzău, într-un turneu Play-off, într-o grupă din care mai făcea parte Electronica Obor Bucuresti si astfel Oltul nu reuseste să scape de echipa dâmboviteană.

os 1972

Octombrie 1972 . Printre manifestarile dedicate implinirii a 50 de ani de la  înfiintarea primei asociatii sportive în Slatina a vut si o  întalnire  între echipele anilor 50 si 60.

Aici trebuie precizat că echipele de Divizia C, câstigătoare, participau la un mini turneu în trei si promova în Divizia B numai echipa care se clasa pe primul loc în grupă. La Slatina, în săptămâna 22-29 octombrie 1972, se sărbătoresc 50 de ani de când căpitanul M. Mihail a înfiintat A.S. „Oltul’’ Slatina.
Timp de o săptămână au loc manifestări sportive la care participă fosti si actuali sportivi care au evoluat în cadrul Asociatiei Sportive „Oltul”. De asemenea, cu acest prilej, se deschide si o expozitie sportivă.
În aceeasi perioadă, mai precis la 25 octombrie 1972, la Pitesti, are loc evenimentul anului. FC Arges, partenerul de competitie din anii ’50, joaca în Cupa Campionilor Europeni cu celebra echipă spaniolă Real Madrid.
Prezenta marelui Nicolae Dobrin face ca echipa pitesteană să aibă simpatizanti în toata tara si la Slatina fiind forte multi suporteri ai echipei FC Arges.

poza 19 fata spate nu are

Oltul Slatina 1968 , Sus: Chelaru, Sherer, Răduinea, Puiu Ştefan, Guran, Dobrescu , Ion Cretea, antrenor

Jos : Ghe. Marin, Martinescu, Purcăroiu, Ene, Circa, N. Iancu

În editia 1972-1973, Oltul Slatina începe sezonul cu Florian Alexandru pe banca tehnică si cu jucătorii: Spinghel, Ghe. Ilinca, Pârvulescu – Mănică, Iancu II, Onofrei, Bold, Stanciu, Puiu Martinescu, Predut, Iancu I, Purcăroiu, Marin, Rizea, Lucian Martinescu, Bidi, Ciocioană. Echipa devine o echipă bine sudată, bine asezată în teren si presa locală semnalează acest lucru. Sunt evidentiati: Ion Purcăroiu, Iancu I si Predut, golgheterii echipei, Marin Bold – omul cu resurse fizice nebănuite, fundasii centrali Onofrei si Rizea, Eugen Stanciu – un joc fin de evidentă clasă, portarul Spinghel – sigurantă pe linia portii s.a.m.d.
Echipa se situează permanent între primele echipe, editia de fată fiind o editie disputată în trei: Flacăra Moreni, Oltul Slatina si Dacia Pitesti. În partea a doua a campionatului, antrenor la echipă a fost numit fostul portar din campionatul regional Costel Dută.
Desi rivali, Flacăra Moreni si Oltul cad la întelegere în ultima partidă si slătinenii câstigă partida de la Moreni cu 2-1, prin golurile marcate de Stanciu si Marin. În oras se zvoneste că Divizia B îsi măreste numărul de echipe si locul al doilea s-ar putea să fie cu noroc.

Câteva rezultate în campionat:

Oltul Slatina –  Progresul Corabia  4-0

( Iancu I’24,’49, Purcăroiu’77,’89 )

s-au remarcat :Onofrei, Iancu I, Iancu II, Preduţ, Purcăroiu, şi portarul Spinghel de la gazde, Stamin de la oaspeţi.

Chimia T. Măgurele – Oltul Slatina 1-1

( Cianguru’32 / Purcăroiu’62 )

Jucători  folositi in 1972-1973,  in ordinea aparitiilor pe teren ( vezi mai jos ) : Stanciu, Bold, Predut, Purcăroiu, Onofrei – 25, Puiu Martinescu – 23, Bidi – 17, Iancu I – 16, I. Marin – 14, Ciocioană – 12, Ghe. Iancu, Rizea, Matei – 11,  Jianu – 9, Spinghel, Lucian Martinescu  -8, Cene , Pană- 7, Mănică, Ion  – 5, Ghe.  Marin- 4, Pârvulescu – 3, Guran, Ilinca – 2, Nicolescu, Filipescu,Dogaru,  Niculescu, Popa – 1

Anuarul fotbalului romanescu 1971-1973 – Petre Gaţu
Competitia este câstigată tot de Flacăra Moreni, echipa slătineană se clasează pe locul doi, locul trei – Dacia Pitesti. În vara anului 1973, zvonul devine certitudine, în sezonul 1973-1974, Divizia B, trece de la două serii a câte 16 echipe la trei serii a câte 18 echipe si astfel promovează direct în esalonul secund Flacăra Moreni si Oltul Slatina. În numerele viitoare vom afla frumoasa poveste a echipe Dinamo Slatina.

DSC02254

Oltul – 30 iulie 1970.  In presa locală  apare primul articol despre echipa Gloria Bârlad. Incepând cu editia 1970-1971 echipa moldoveană  se va muta la Slatina si se va numi Gloria Slatina.

DSC02266

Oltul – 7 aprilie 1970

DSC02660

Oltul – 8 august 1970

DSC02659

Oltul – 25 august 1970

DSC02256

Oltul – 14 august 1970

DSC02262

Oltul  – 15 septembrie 1970

DSC02232

Oltul – 10 octombrie 1972

DSC02242

Oltul – 31 octombrie 1972

DSC02248

Oltul – 14 noiembrie 1972

DSC02276

Oltul – 24 octombrie 1972

DSC02281

Oltul – 19 iunie 1973

DSC02273

Oltul – 24 aprilie 1973

DSC02271

Oltul – 24 aprilie 1973

DSC02270

Oltul – 17 aprilie 1973