Recolta Stoicăneşti

Recolta Stoicăneşti

 stoicanestiStoicăneşti este o localitate situată în  sud- estul judeţului  Olt la 10 km distanţă de oraşul Drăgăneşti  şi la 50 de km distanţă de oraşul de reşedinţă  al  judeţului Olt. In perioada 1968-1972  în  ţară, s-au organizat şi dat  în folosinţă primele ciupercării. Din presa de specialitate aflăm că în  România primele ciupercării au fost inaugurate la Arad, Făgăraş, Stoicăneşti –Olt  şi Bucov – Prahova. Stoicaneştiul din perioada respectivă  dispunea de : ciupercărie, carmangerie plus  societatea  agricola I A S Boianul  unde lucrau sute de oameni. Toate funcţionau  în  cadrul C A P –ului condus de Dumitru Tudose unul din cei mai puternici oameni din judeţ din perioada respectivă  şi susţineau financiar printre altele : echipa de fotbal şi ansamblul artistic.

Recolta Drăgăneşti devine Recolta Stoicănesti.

3854F2F0 (1)

Recolta Stoicanesti –  1979 : Sus : Andrei, Cârstea, Florescu, Ciobanu, Răduţ ( mijloc ). Jos : Rotaru, Cioabă, Mihalache,  Zăvelcă

Echipa de fotbal din Stoicăneşti este o echipă de tradiţie din judeţul Olt. Recolta , este un  nume cât se poate de sugestiv mai ales pentru zona rurală şi a  apărut ca etichetă sportivă  începând cu anii 1950 când la nivel naţional se constitute asociatia sportivă ‘’Recolta’’. Asemeni multor localităti, la Stoicănesti se joacă fotbal probabil din perioada interbelică. In materialul de faţă  aflăm  povestea  echipe Recolta Stoicănesti  începând cu sfârsitul anilor 1950.

In vara lui 1959, Recolta Drăgăneşti devine Recolta Stoicănesti şi apare pentru prima dată în campionatul regional Argeş în ediţia 1959 – 1960 când numărul de echipe creşte de la : 1 serie cu 13 echipe în ediţia 1958-1959,  la 2 serii X 14 .Comuna Drăgăneşti este reprezentată de „Oltul” Drăgăneşti.  Din ziarul „Secerea şi ciocanul „ care apărea în regiunea Argeş în perioada respectivă aflăm că „ La  4 iulie 1959  începe barajul de promovare în campionatul regional ediţia 1959-1960. Participă următoarele echipe : Dinamo Drăgăşani, Avântul Horezu, Recolta Drăgăneşti ( Stoicăneşti ), Oltul Slatina, Progresul Topoloveni, Flacăra Costeşti, Textilistul Piteşti, Unirea Potcoava, Minerul Câmpulung, Vointa Curtea de argeş „.

Echipele : Oltul, Victoria Slatina, Rapid Piatra Olt şi Recolta Stoicăneşti sunt repartizate în seria a II a alături de echipele din Vâlcea, primele jocuri le dispută la Drăgăneşti. Ca jucători evoluau : portarul Negru, jucătorii de câmp : T. Piţigoi, Toloş, Roşu, Jugănaru, Luca, Mihalache, Bobaru, Militaru, Rogojinaru  Ediţia de debut este încheiata apărea pe locul 10 cu 25 de puncte .

In campionatul regional Recolta Stoicănesti evoluează  9 sezoane,

3854F2F0

1972 – Recolta Stoicanesti  – Sus : P. Ardeleanu ( antrenor ), Barabaş, – Florescu, Ciobanu, Rotaru, Dogaru, Puiu Marin, M. Tutunaru ( viceprimar ). Jos : D. Tutunaru, Mihalache, Voinea, Stirbu.

Campioană judeţeană în 1971-1972

Primul succes al echipei îl înregistrăm în octombrie 1968 când Recolta a fost la un pas de şaisprezecimile Cupei României . După ce a trecut de Progresul Corabia la lovituri de departajare , echipa din Stoicăneşti a fost eliminată de Electroputere Craiova cu 2-1 După aproape un deceniu de campionat regional, în 1968-1969 odată cu împărţirea teritorială a ţării după modelul sovietic  are loc prima ediţie a  Campionatului Judeţean Olt. Primele două campionate au fost câştigate de F.C. Caracal cu a sa generaţie de aur din care amintim doar pe  Mincioagă şi  Marcu şefi de promoţie. La  începutul anilor 1970 a urmat  rivalitate permanentă  între Recolta Stoicăneşti şi Metalul Slatina.

Va prezentăm echipele folosite în  partida susţinută la 26 aprilie 1970, în  returul ediţiei 1969-1970 şi câştigată cu 3-2 de slătineni. Au marcat :  Vinţă, Burdulea  şi  Dincă  pentru Metalul,  Cioabă şi Pantilie pentru Recolta.

Metalul Slatina : Ene – Tomescu, Gurlui, Despa,Burdulea – Basarab, Rogojinaru –  Vinţă, Dumitru, Gherlan, Dincă.

Recolta Stoicanesti : Ciobanu – Popescu, Grosu, Rotaru, Joiţa – Matei, Toloş –  Florescu, Nicolescu, Pantilie, Cioabă.

In ediţia 1971-1972 titlul de campioană judeţeană a revenit echipei Recolta Stoicăneşti după o dispută cu Metalul Slatina şi F.O.B. Balş. A fost o reuşită contestată de cei de la Metalul Slatina. Pentru desemnarea campioanei  judeţene s-a organizat o partidă de baraj la Stoicăneşti. Au câştigat gazdele cu 4- 1 şi astfel au reprezentat judetul Olt la barajul de promovare în  Divizia C împotriva campioanei judeţului Teleorman, Tractorul Troian.

3854F2F0 (2)

Recolta Stoicanesti . Sus : Pitigoi ( antrenor ), Zăvelca,  Dogaru,  Răduţ, Matei, Grosu, Florescu.  Jos : Negru, Voinea, Mihalache, Croitoru, Rotaru, Andrei, Cioabă, Ciobanu.

Prima comuna in divizia C ?

După o dubla manşe 1-2 în deplasare, 2-0 acasă , echipa din Stoicăneşti reuşeşte promovarea în eşalonul trei al fotbalului românesc. A fost o surpriza pentru majoritate celor implicaţi în fenomen la vremea respectivă. De altfel, chiar circula vorba că Recolta Stoicăneşti şi Unirea Tomnatic ar fi primele  echipe de comună din divizia C. Artizanii acestei promovări au fost : Ciobanu  –  Matei,Grosu, Rotaru, Cârstea ,  Florescu, Mihalache, Răduţ, Voinea, Piţigoi, Andrei, Cioabă.  Un aspect inedit al acestui succes îl reprezintă faptul ca toţi componenţii echipei erau localnici. Astăzi, acest lucru  este imposibil, aria de selecţie în  zona rurală aproape că nu există. In « Oltul » din 4 iulie’72 scria

’Acum două zile peste 400 de stoicăneşteni au însotit in 14 maşini, pe sportivii care ii reprezintă la această importantă confruntare. Fotbaliştii noştri au pierdut cu 1-2 . In retur Recolta a câştigat cu 2-0 şi astfel au promovat înalonul trei al fotbalului nostru. Un merit deosebit alaturi de jucători il are şi Dumitru Tudose preşedintele C.A.P., Dumitru Prunăpreşedintele consilului popular, precum şi profesorul Tudor Pitigoi director al şcolii generale din Stoicăneşti antrenorul formatiei ».

Copy of 8A22572D (6)

Fază din partida Recolta Stoicanesti – Dacia Pitesti . Mihalache ( dreapta ) urmareste balonul trimis in bara si inscrie al doilea gol al partidei

De la baraj la retrogradare

Dupa promovare, lotul este cpmpletat cu : Alex Marinică ( IMGB ) –  Zamfir, Barabaş , Joiţa, Jumugă, Rădoi, Dogaru, Tunaru, Pantelie ( toţi Drăgăneşti ).

Recolta debutează în  divizia C în august 1972  împotriva echipei Progresul Corabia. Echipa din Stoicaneşti a reuşit să se impună cu 3-1 prin golurile marcate de Mihalache, Pantelie şi Dogaru. Pentru a afla cat mai multe din perioada respectivă stăm de vorbă cu Sandu Mihalache ( foto ), unul din cei mai buni jucători de la începutul anilor 1970,  care va rămâne în  istoria echipei ca fiind primul marcator al echipei  în sistemul divizionar

DSC01690« Imi face placere sădiscut despre perioada de început a mea ca sportiv. Eram unul din cei mai tineri din echipă. Am pierdut la ei in tur cu 2-1 iar în retur am câstigat cu 2-0,  am marcat eu si cu Andrei. Am fost sustinuti de toata lumea din comuna. Eram angajati la CA P, unii  la ciupercarie , altii  la carmangerie. La  ora 11 plecam la antrenament şi la ora 14 reveneam la servici, mai tarziu am fost scosi definitiv din productie . Cantonamente nu se făceau , nu am stat în cantonament , decât pentru partida pentru baraj. Era de fapt o casa nationalizata  în care am fost cazati câteva  zile pentru pregatirea jocului cu Troianul».

Chiar dacă  debutează cu succes în divizia C,la sfarşitul editiei 1972-1973, echipa din Stoicăneşti termină  competiţia pe un loc retrogradabil. FRF schimbă regulile jocului. Se măreşte numărul echipelor şi astfel Recolta Stoicăneşti şi Textilistul Piteşti  răman în continuare.

Locul patru  în editia 1973-1974.

Timp de douăzeci de  ani , echipa din Stoicăneşti a fost o prezenţă constantă în eşalonul trei al fotbalului românesc. Cea mai bună  performanţă  a fost locul patru ocupat in ediţia 1973-1974. A fost un sezon de excepţie

In amintirea acelor vremuri vă prezentăm echipa care a învins cu 2-1 prin golurile marcate de Chiriţă şi Florescu, echipa teleormaneană  Rova Rosiori.

Recolta : Martinescu – Dogaru, Niculescu, Minulescu, Puiu –  Chiriţă, Florescu –  Rădoi, Andrei, Voinea  ( Rotaru) , Cioabă.

Chiar dacă era reprezentanta unei zone rurale, Recolta a creeat cararctere, oameni deosebiţi  care mai târziu au devenit elemente de baza ale societaţii. Amintim aici pe  : Tudor Pitigoi, Doru  Rădoi , Romeo Minulescu , Chirită  profesori de sport . Rădoi a jucat şi la Minerul Motru si la Rapid pe vremea cand antrenor la echipa bucuresteană era Ion Motroc . Iată ce işi aminteste fundaşul central Minulescu despre perioada respectivă «  Am fost legitimat la Recolta la începutul  sezonului 1973-1974 . Sunt originar din Drăgăneşti , acolo am început fotbalul. La Stoicăneşti am jucat pana în 1979, fiind si profesor de sport  la scoala din localitate, dar si datorită evolutiei mele ca jucător am avut un cuvant greu de spus în cadrul comunitatii. Eram o echipa respectată  în competitia la care participam. Banii necesari intretinerii echipei veneau de la C A P, eram sustinuti , atât financiar cât si moral de toată  comuna » 

Dacă astăzi o prezenţă în eşalonul trei , necesită  cheltuiel uriaşe pentru o comunitae precum Stoicăneştiul, pe vremuri, jucătorii care formau lotul erau majoritatea din comună sau din imprejurimi. Din echipa prezentată mai sus doar portarul Martinescu ( Videle), Chiriţă ( Tăndarei ) şi fundaşul Minulescu ( Drăgăneşti ) nu erau localnici.

In anii 1980 , pe la Stoicăneşti au trecut nume importante , Caracalul fiind principala sursă. Amintim  aici ca jucători pe : Nicu Florescu ( actualul antrenor ), Marian Stuparu ( fost la FC Argeş , Progresul Bucuresti, Energia Slatina ) , Nicu Creţu, Ion Năuiu, Mircea Roşca, Gore Barbulescu, Mugurel Guşatu ( viitorul golgheter al lui Poli Timisoara  ) toti  FC Caracal. Ca antrenori pe Victor Niculescu , fostul fundaş dreapta al Universităţii Craiova, Costel Duţă cel care a promovat Oltul Slatina in B , Pepi Ardeleanu,  Gheorghe Fărămus samd.

8A22572D

Galeria echipe Recolta Stoicanesti  înainte de  începeea partidei Recolta – Metalul Slatina , joc pentru desemnarea Campioanei Judetene. La partidele echipei asistau si soldatii venit la muncile agricole.

Mugur Guşatu la Stoicaneşti

Sfarşitul anilor 1980 , mai precis editia 1989-1990 va rămane în memoria iubitorilor fotbalului ca fiind ediţia în care la Stoicaneşti a jucat un tur de campionat  Mugur Guşatu, viitorul jucător al lui Poli Timisoara şi al echipei olandeze Heerenveen unde a fost coleg cu celebrul Ruud Van Nisterlooy.

In vara lui 1989 echipa pleacă  în cantonament la Herculane în următoarea componenţă : Matei Brăgaru (antrenor principal si jucător ), Ion Rotaru (antrenor secund), jucători : Ciubuc, Militaru –  Roşca, Creţu, Nistor, Dinu, Pătruna, Brăgaru, Năuiu, Păunaş, Nicolescu, Sfetcu, Dincă, Guşatu. Pentru a va edifica asupra formulei de baza  vă prezentăm echipa care a învins cu 4-0  Petrolul Stoina  în  primăvara lui 1990 prin golorile marcate de Dinu 2, Nistor si  Păunaş.

Recolta : Ciubuc – Roşca, Nistor, Creţu, Dinu – Brăgaru, Păunaş, Năuiu ,Nicolescu –  Sfetcu, Dincă.

Problemele financiare, specifice de altfel perioadei de după  revoluţie încep să-si pună  amprenta asupra evolutiei echipei Recolta si doi ani mai tarziu echipa retrogradează.

 ‘’Nu numai pentru noi dar şi pentru iubitorii fotbalului din judet se pune  întrebarea : cum a ajuns această  formatie ( una dintre  cele mai vechi din tara care activeaza la sate, care  împlineşte anul acesta două  decenii de prezenţă  în  eşalonul trei )  într-o asemanea situatie ? După  desfinţarea C.A.P. nu a mai fost sprijinită  de nimeni’’

Olt PRESS 30 iunie 1992

O întrebare care a rămas   fără răspuns. Recolta Stoicănesti termină campionatul pe locul 14 cu 14 p. si astfel după  douăzeci de prezenţe în divizia C retrogradează. Trebuie menţionat că acest lucru se datorează  si faptului că divizia C se reorganizează. Se trece de la 12 serii a cate 14 echipe la 4 serii a cate 20.

După  39  de ani, al doilea titlu de campioana a judetului Olt. 

florescuAventura echipei Recolta  în divizia C a durat  20 de ediţii consecutive. Disparută caţi-va ani buni,  Recolta Stoicăneşti a renăscut precum pasarea Phoenix, odată cu venirea la conducerea comunei a tânarului Marius Prioteasa, ales in funcţia de primar la alegerile din 2008. Beneficiind de un sprijin total din partea primăriei , Recolta reuşeşte să câştige faza judeţeană a Cupei Romaniei două ediţii la rând, precum şi titlul de campioană judeţeană în editia 2010 – 2011 si să reprezinte  judetul Olt in barajul de promovarea in Liga a III a.  Chiar dacă a  pierdut cu 1-0 partida contra echipei Damila  Măciuca, se cuvine să amintim lotul de jucători care au susţinut barajul pe fostul stadionul  Electroputere.

Recolta : Toloş –  Vezeanu, I. Zorzoliu, M. Zorzoliu, Baciu, Ciobanu, Zamfir, Dincă, Obreja, Ristea, Andrei., M. Popa, Păun, Coman, Streche. Antrenor Marian Florescu ( foto ).

 

 

Reclame

FC Olt – 1980 ( foto )

DSC02433

 

FC Olt pe vechiul stadion: „Viitorul”. Sus : M. Lică, P. Petre, Al. Nicolae, Ghe . Soarece, M. Leac, Ghe. Iamandi, L. Martinescu, A. Mincu. Jos : C-tin Prepeliţă, I. Ciocioană. V. Piţurcă, M. Nedea, I. Anghel, C-tin Mincu, S. Iovanescu, C -tin Ardeleanu – antrenor principal

Revista presei – Progresul Corabia

Progresul Corabia

corabiascris4

Progresul Corabia 1980 . Sus :  Mitroi, Stefan, Bănulescu, Velica, Popescu, Cîrciumaru, I. Bîrţan, Tudorache, Grecu. Jos : Maereanu, Mialţu, V. Bîrţan, Dincă , Ciolca, Băbălău,  S. Vlad.

Corabia este un oraș din județul Olt,  România, port la Dunăre. Are o populație de aproximativ 20.000 locuitori. În Corabia s-au născut actorul și fostul director al Teatrului Național din CraiovaEmil Boroghină , golgheterul Universității CraiovaIon Oblemenco şi  hanbalista Cristina Vărzaru. În prezent, stadionul din Corabia poartă numele lui Ion Oblemeco, nume schimbat acum câțiva ani din „Progresul”. In editia 2010 – 2011 după  numai trei etape, Progresul Corabia a fost retrasă din campionat.

Progresul Corabia a intrat în istoria fotbalului romanesc ca fiind echipa care i -a lansat spre marea performanţă   pe fostul golgheter al României Ion Oblemenco şi pe Constantin Deliu fost jucător, antrenor şi preşedinte la Universitatea Craiova. Antrenorul care a contribuit decisiv la descoperirea celor doi a fost Petre Prodileanu ( foto stânga ).

Cea mai buna performanţă  din istoria echipei Progresul a fost calificarea in optimile Cupei Romaniei ediţia 1976-1977. În anii ‘60 fotbalul din judeţul Olt este reprezentat la nivel de divizia C de Progresul Corabia . Oraşe mult mai mari precum : Slatina şi Caracal nereuşind să menţină o echipa în eşalonul trei al fotbalului.

De-a lungul timpului echipa s-a mai numit : Tractorul  şi Dunarea Corabia. Progresul Corabia apare pentru prima data în  sistemul divizionar în ediţia  1956 în  divizia C alături de echipe cum ar fi : Dinamo Piteşti, C.F.R. Bucureşti, Metalul Constanţa ş.m.d. termină  campionatul pe locul 4 .

 

Progresul CorabiaOld boys 1992 . Sus : Velea, Ene, Neacşu, Oblemenco, Drăghia, Agape, Bulică , P. Prodileanu Jos. Spinghel, Magargiu, Sarpe, Stere, Baciu, Nicolaescu

O evolutie foarte bună a echipei Dunărea şi în sezonul 1957-1958. Din cotidianul « Sportul’’  aflăm că în ediţia respectivă  antrenorul Petre Prodileanu îi promovează pe tinerii : Neacşu ( n. 1938 ), Florea şi Agape ( n 1939 ) trei jucatori care vor deveni reprezentativi pentru fotbalul din Corabia. Dunărea termină  campionatul pe locul 6, seria este câştigată de Stiinta Craiova . Pentru a vă edifica asupra formulei de bază a echipei corabiene de la mijlocul anilor 1960 vă oferim echipa Tractorul Corabia care a invins Siderurgistul Hunedoara  cu 3-0 prin golurile marcate de :  Popescu’4, Bulică ’23 si  Oblemenco’30 .

Tractorul : Asănică – Agape, Nicolescu, Magargiu – Neacşu, Ristea  Ene, Bulică, Popescu ( Kovalski ), Oblemenco, Sarpe.

Progresul Corabia 1976  ( inaintea partidei din Cupa Romaniei cu Rapid Jibou ) Sus : Mialţu, Aipu, Căpraru, Sâia, Maereanu, Dincă, P. Prodileanu . Jos : Pârvu, Velica, Stoian, Preda, Tudorache.

Douăzeci de ani mai târziu, generaţia lui Renato Popa, Tăgârţă, Beşcucă, Ciucă, Grecu, Fl. Popescu, H. Vladu conduşi de această dată de unul dintre cei mai buni fundaşi centrali din istoria fotbalului corăbian, veteranul Petre Maereanu devenit sef de orchestră după retragerea lui Dumitru Mialţu a fost la patru puncte de promovare. În ediţia 1988-1989, după un parcurs ireproşabil, Progresul, avându-l pe banca tehnică de fiul Corabiei, Ion Oblemenco, termină ediţia pe locul doi, cu 38 de puncte, în spatele echipei Constructorul Craiova – 42 de puncte, care promovează în B.

Progresul Corabia – Roşiori de vede  ( in Cupa Romaniei cu Automatica Bucuresti ) Sus: Viorel Uţă ( conducator), P. Dincă , Mialţu, Sâia, Tudorache , Velica, Ilie Nicolae, P. Prodileanu . Jos : Nica, Maereanu, Stoian, Aipu, Căpraru.

Dacă vrei să afli cât mai multe informaţii despre perioada de aur a fotbalului corăbian, pătrunderea in optimile Cupei României, trebuie neapărat să intri în arhiva „Olt fotbal de la a la z”  (12 august 2012 )  şi să cauţi articolul ” Progresul Corabia”-

Mai jos vă oferim articole din presa vremii care amintesc de echipa de fotbal „Progresul” Corabia

DSC02263

Oltul – 29 septembrie 1970

DSC02233

Oltul -10 octombrie 1972

DSC02276

Oltul – 29 mai 1973

DSC02292

Oltul – 22 august 1973

DSC02294

Oltul – 7 august 1973

DSC02300

Oltul – 18 septembrie 1973

DSC02302

Oltul – 25 septembrie 1973

Sportul – martie 1977

Oltul – 29 mai 1984

Oltul – 17 aprilie 1984

Revista presei- fotbalul caracalean.

Revista presei – fotbalul  caracalean

S. M. Caracal 1985 . Sus:  I. Uţu (antr. principal ), Dobrovolschi (organizator), Roşca, Stangaciu, Dicuţ, Mitran, Tanasoglu, Bărbulescu, St. Cheranoiu (antr. secund) Jos : Niţu, Nedelcu, Năuiu, Petrescu, Barbu, Creţu, Plotoagă, Vişan

Povestea sportului caracalean începe în anul 1924 odata cu infintarea a.s, „Rasaritul Caracal „. Printre membrii fondatori ai acestei asociaţii sportive s-au numărat: Mircea Botoi, Gheorghe Dumitrescu, Tudor Voiculescu, Ştefan Săndulescu, sustinuti de câţiva oameni cu posibilităţi financiare, printre care: Stavarache Borcescu, Ionică Brătăsanu sau Tudor Popescu. În 1964, vom înregistra prima  mare performantă a fotbalului caracalean, calificarea in şaisprezecimile Cupei României.

FCM Caracal 1988 R. Sus : Băleanu, V. Ro şca, Mogo şanu, Dicut, Veleanu, T. Nicu . Mijloc  : St. Cheranoiu ( a. principal ), Gâsca ( maseor ), Răducu, Stan, Ciurea, Crăciunescu, Moraru, Terteci, M. Vasilescu ( antrenor secund ) Jos : Dabu, I. P ătru, R. Popa, Plotoagă, Ciucă, Bărbulescu.

La sfarsitul ediţie 1986-1987 fotbalul caracalean promovează in Divizia B. Chiar dacă astăzi pare greu de imaginat, toţi jucătorii care au reuşit să câştige competiţia (cu exceptia lui Renato Popa si Tanasoglu), provin, fie de la juniori, fie din campionatul judetean.

Iată cei 21 de jucători care au reuşit promovarea în Divizia B, în anul 1987: Mincă (20), Petrescu (20) – V. Rosca (26), Tanasoglu (22), Cretu (24), Nicu (24), Dicu (24), C. Rosca (19), Mitrică (18), M. Rosca (24), R. Popa (20), Moga (19), Marinescu (21), Plotoagă (26), Mitran (27), Năuiu (28), Cheroiu (24), Stan (20), Erbănescu (19), Bărbulescu (22), Visan (20).

Întreaga poveste a fotbalului caracalean o puteţi afla din articolele: „Răsăritul Caracal „ 13 iulie 2012  „ Sportul Muncitoresc Caracal / F C M / Progresul  Caracal” 26 iulie 2012 – arhiva Olt fotbal de la a la z.

 Mai jos vă prezentăm programe de meci si articole din presa vremii care amintesc de fotbalul caracalean.

Program de meci din arhiva Olt fotbal de la a la z.

Program de meci din arhiva Olt fotbal de la a la z.

Program de meci din arhiva Olt fotbal de la a la z.

Program de meci din arhiva Olt fotbal de la a la z.

Program de meci din arhiva Olt fotbal de la a la z.

Oltul – 8 octombrie 1972

Oltul – 27 iulie 1974

Oltul-  martie 1987

Oltul – 13 octombrie 1987

Oltul – 29 noiembrie 1987

Oltul – 16 februarie 1988. Interviu cu noul antrenor Gheorghe Dungu.

Oltul – 24 mai 1988

Sportul – 14 septembrie 1988

Sportul – 24 octombrie 1988 -x

Oltul – 18 octombrie 1988

Sportul – 6 iunie 1989 – x

Oltul – 1 noiembrie 1988

Sportul – 9 octombrie 1989

Sportul – octombrie 1990 – x

Sportul – 13 noiembrie 1989 – x

Sportul – 8 decembrie 1989 -x

Sportul – 21 octombrie 1991-x

DSC02776

Olt Press – 4 martie 1992

DSC02777

Olt Press – 18 martie 1992

Olt Press – 13 ianuarie 1993

Olt Press- 14 aprilie 1993

Revista presei ” FC Olt”

 F C Olt Scorniceşti

FC Olt – F C M Brasov 3-1 / 21 iunie 1981 . Stanga : Ciocioană, Nedea, Prepeliţă, Gîrleşteanu, Soarece, Lică, A. Mincu, Iovănescu, Leac, Iamandi, A. Nicolae.

Povestea echipei FC Olt, una din cele mai controversate echipe, alături de Victoria Bucuresti şi Flacăra Moreni  din anii , 70 si 80,  începe spre finalul campionatului 1979-1980. Viitorul Scorniceşti ( după o scurtă perioadă  FC Scorniceşti ) , devine FC Olt şi totodată echipa fanion a judeţului. Returul ediţiei de debut în Divizia A, precum şi ediţia 1980 -1981 , FC Olt joacă la Slatina, vechiul stadion „Viitorul” intra într-un proces de modernizare.

Cele mai bune momente din scurta istorie a echipei din Scorniceşti  sunt realizate odată cu venirea la conducerea tehnică  a celui mai bun antrenor pe care îl avea fotbalului românesc la ora respectivă , Florin Halagian. In primul mandat al antrenorului piteştean, FC Olt ocupă  locul 4 în ediţia 1981-1982, când pierde un loc de cupa UEFA la golaveraj în dauna echipei Corvinul Hunedoara, performanţă obţinută pe vechiul stadionul „Viitorul” într-o formulă pe care chiar şi marile cluburi bucureştene şi-ar fi dorito. A fost anul lui Gheorghe Iamandi care alături de Piţurcă şi de căpitanul echipei Gheorghe Şoarece vor marca 30 de goluri.

FC Olt 1988. Stanga – Marian Popescu, Iordan Eftimie , Dorinel Munteanu.

După plecare lui Florin Halagian la Steaua , echipa din Scorniceşti se transformă   în echipa de casă a Stelei. Chiar dacă nimeni nu va recunoaşte, Steaua datorează cel puţin un campionat echipei FC Olt . Dinamo, principala contracandidata poate confirma acest lucru, spre sfârşitul anilor 1980 , echipa din Ştefan cel Mare , pierdea de fiecare dată la Scorniceşti.

Întreaga poveste , numele marilor jucători care au evoluat în tricoul echipei FC Olt precum şi sentinţa care a desfiinţat echipa,  în materialul „ FC Olt 1980 -1989” (arhiva –august 2012), sau  Olt Fotbal de la a la z – carte ( sus -click). 

Mai jos vă oferim programe de meci  şi articole din presa vremii care amintesc de echipa FC Olt

Insignă din colecţia  Olt Fotbal de la a la z

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la a la z

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la a la z

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la la z.

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la la z.

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la a la z

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva Olt Fotbal de la a la z

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Program de meci din arhiva personala a lui Constantin Ghiţescu

Oltul – 2 octombrie 1979

Oltul – 29 ianuarie 1980

Oltul – 15 aprilie 1980

Sportul – 6 decembrie 1979

Oltul – 27 mai 1980

Oltul – 3 martie 1981

Oltul – 27 iunie 1981. Ultima etapa din sezonul 1980 -1981

Oltul – 1 august 1981

Sportul – 3 decembrie 1981.

Sportul – 1 martie 1982

Oltul – 21 septembrie 1982

Sportul – 11 octombrie 1982

Oltul – 26 octombrie 1982

Oltul – noiembrie 1982. Partida de debut a lui Marian Popescu. Mijlocasul slătinean va rămane in istoria echipei alături de Iordan Eftimie . Cei doi fiind cei mai reprezentativi jucători din istoria echipei FC Olt.

Sportul – 15 noiembrie 1982 . Primul gol marcat de Marian Popescu in Divizia A.

Sportul – noiembrie 1982

Sportul -8 noiembrie 1982

Sportul – 22 ianuarie 1983. De vorba cu Florin Halagian la jumatatea sezonului 1982 – 1983

Sportul – 21 martie 1983

Oltul – 30 aprilie 1983.

Oltul – 5 iulie 1983. F C  Olt – Chimia Ramnicu Valcea  4-1 , a fost ultima partidă disputată pe vechiul stadion „Viitorul”. Echipa se va muta la Slatina, iar la Scornicesti incepe construcţia noului stadion.

Oltul – 13 august 1983

Sportul – 10 octombrie 1983

Oltul – 24 ianuarie 1984. Interviu cu Florin Halagian. La sfarsitul sezonului, antrenorul pitestean va pleacala Steaua.

Oltul – 10 aprilie 1984

Sportul – 7 mai 1984

Sportul – 11 septembrie 1984

Sportul – 1 octombrie 1984

Oltul – 17 decembrie 1985

Oltul – 11 februarie 1986

Oltul – 23 decembrie 1986. Bilantul primei părti  a campionatului 1986-1987

Oltul – 28 august 1987 . Interviu cu nou antrenor al echipei FC Olt , Paul Popescu.

Oltul – 15 decembrie 1987

Oltul – 30 august 1988 . Prima partidă disputată pe noul stadion ” Viitorul”

Sportul – 13 martie 1989

Sportul – 15 iunie 1989

Sportul – ianuarie 1990. Cronica partidei FC Olt – Steau 0-1,  a apărut in ianuarie 1990

Sportul – 16 ianuarie 1990. Fostii jucători care se îninghesuiau să prindă un loc în lotul lui  FC Olt, înainte de ’89, acum fac pe victimele. Un exemplu în acest sens , în  articolul de mai sus.

Sportul – ianuarie 1990 . Sedinta în care s-a hotărat  soarta echipelor Victoria Bucureşti şi FC Olt Scorniceşti ( sus – prima parte , continuare in imaginea de mai jos ).

Revista presei ” Viitorul Scornicesti „

Viitorul Scornicesti

La începutul anilor 1970, mai precis in iunie 1973,  cei care se aflau la conducerea comunei au hotărât înfiinţarea unei echipe de fotbal. Destul de târziu, dacă este să comparăm cu Deveselu si Potcoava, comune aproximativ de mărimea Scornicestiului, care participau în campionatul Judeţean încă de la înfiinţare din anul 1968, ca să nu mai vorbim de Stoicănesti, care avea echipă de fotbal în campionatul regional din anii 1950.

Printre fondatorii clubului „Viitorul” se numără colonelul Valeriu Sturza (unul din primii conducători ai clubului Steaua) si Vasile Bărbulescu. Echipa din Scorniceşti a rămas in memoria suporterilor ca fiind echipa care l-a lansat in fotbalul mare pe Gheorghe Şoarece si echipa care a câştigat cu 18-0 pentru a promova in Divizia B in iunie 1978. Începând cu anul 1980 , echipa se va numi FC Olt si va deveni echipa fanion a judeţului Olt.

Întreaga poveste a echipei Viitorul Scorniceşti o puteţi afla din articolul „ Viitorul Scorniceşti 1973-1980 „ ( arhiva – august 2012 )

ghinuta copy

Viitorul Scornicesti -1979 ,pe vechiul stadion „Viitorul” . Sus : A. Mincu, Lică, Ciocioană, Dumitru Anescu ( a. principal ), Nedea, Anghel, I. Carciumarescu ( a . secund ), Stanciu, Badea, Martinescu. Jos : Voiculet, Fl. Dumitrescu, P. Manea, Palea, Ghe. Manea, Soarece, Florea.

 Mai jos vă prezentăm programe de meci si articole din presa vremii care amintesc de Viitorul Scornicesti.

Program de meci din colectia Olt. Fotbal de la A la Z

Program de meci din colectia Olt. Fotbal de la A la Z

Oltul – 12 septembrie 1973 .Prima competitie la care a participat Viitorul Scornicesti a fost Campionatul Judetean editia 1973-1974. Pentru că nu reusea să strangă un grup de jucători,prima partidă sustinută a fost la aproape o lună de la inceputul competitiei.

 Oltul – iulie 1974

Oltul – 23 septembrie 1975

Oltul – 22 august 1978 . Partida de debut in Divizia B.

Oltul – 5 septembrie 1978

Oltul – 30 octombrie 1978.

Sportul – 19 martie 1979

Viitorul Scornicesti – Dinamo Slatina 1-0. Derbiul care a hotarat echipa care promoveaza

 Oltul – 30 mai 1979

Oltul – 26 iunie 1979 . Lotul care a reusit promovarea in Divizia A.

Sportul  – august 1978. Partida de debut in  Divizia A

Aniversare – „Oltul” Slatina

 90  de ani de la  înfiinţarea primei asociaţii sportive din Olt

Olt . Fotbal de la a la z.
Anul acesta,  se împlinesc 90 de ani de când s-a înfiinţat  prima asociaţie sportivă din Slatina. La 8 octombrie 1922 , un grup de oameni cu iniţiativă în frunte cu căpitanul Mihail I. Mihail , au pus bazele primei asociaţii sportive Oltul Slatina. A fost prima unitate sportivă a oraşului, printre cele mai vechi asociaţii sportive din ţară, în care au intrat elevi, militari şi funcţionari.  Trebuie menţionat că în cadrul asociaţiei, existau secţii de fotbal, atletism, bob şi schi.

Cine  a fost Oltul Slatina ?

Aluminiu Slatina 1967 . Sus :  Ghe. Radu, Ispas, Barbu, Gelu Vasile, C. Iancu, Marin Gheorghe.  Jos.  Chelaru, Ignat, Coman, Ene, Corzin, N. Iancu.

La 14  septembrie 1924,  Oltul Slatina a fost recunoscută oficial de Federaţiunea Societăţilor de Sport din România . In acelaşi an , fondatorul Mihail I. Mihail reuşeşte să organizeze la Slatina pe stadionul „Zăvoi”,  ( astăzi 1 Mai  ) prima partidă  de fotbal Adversara echipei Oltul a fost nimeni alta decât celebra Venus Bucuresti.
Chiar dacă  astăzi pare greu de crezut ,echipa slătineană  a fost una din echipele  fanion a olteniei în perioada interbelică. In campionatului  regional , ediţiile  1924 – 1925 şi 1929-1930 ,  Oltul Slatina a reuşit să câştige două  titluri  de campioană regională. Miza câştigării campionatului regional era participarea la desemnarea campioanei naţionale. După 1950 , Oltul Slatina ,devine Progresul Slatina , iar din 1967  Aluminiu Slatina  La începutul anilor 1970, fotbalul din Slatina reapare în Divizia C  cu numele de Oltul , până  în 1973 când la Slatina a început proiectul Dinamo Slatina. Deasemenea in 2002 , cei care răspundeau de echipă au readus în prim plan numele istoric de Oltul timp de patru sezoane.

Concursuri de sanie si bob la Slatina

Dacă  activitatea echipei de fotbal o cunoaşteţi din articolul „Oltul Slatina „ puţină lume ştie ca Slatina a avut rezultate şi în sporturile de iarnă. In anii 1930 , sub conducerea aceluiaşi  Mihail I. Mihail , Slatina este reprezentată la Campionatele Naţionale de bob de celebrul echipaj format din : Mihail Mihail , Dan Mihail, Nicolae Mateescu, Tică Cosma. Vechiul traseu de la Sinaia , poartă  şi acum numele într-un loc „Curba Mihail”. In anul 1939 , bobul slătinean, reprezintă România la Campionatele Mondiale de la Cortina D’Ampezzo ( Italia ). şi la concursurile internaţionale de la Saint Moritz si Chaux des Fonds ( Elveţia ). La Slatina , anual se organizau, concursuri de sanie şi bob pe traseul Vintilă Vodă – Stadion, pe dealul Grădişte, şi în pădurea Strehareţ.

Ultima aniversare in 1972.



Din presa vremii aflăm că „La Slatina, în săptămâna 22-29 octombrie 1972, sau  sărbătorit  50 de ani de când căpitanul M. Mihail a înfiinţat A.S. „Oltul’’ Slatina.
Timp de o săptămână au avut loc manifestări sportive la care au participat  foşti şi actuali sportivi care au evoluat în cadrul Asociaţiei  Sportive „Oltul”. De asemenea, cu acest prilej, sa deschis  şi o expoziţie sportivă.”
Astăzi ,  putini îşi mai aminesc  de acest nume care impunea respect în toate competiţiile la care participa. Din păcate,  cei  răspund de sport fie nici nu au auzit despre aşa ceva, fie consideră o pierdere de timp readucerea în memoria slătinenilor numele de Oltul Slatina. . Acum când fotbalul din  Slatina  trece printr-o alta transformare ( a câta oara ? ) , se cuvine să  amintim şi despre cei care au scris istorie pentru acest oraş : Scherer, Schandar, Cosma, căp. Mihail, Tică Petrescu, Wirs, fraţii Huniady, Stoia, Ulmann , V. Colonelu, J. Dumitrescu, I. Vasilică, J. Stănescu samd.

PROMOTORI AI SPORTULUI SLATINEAN.

 MIHAIL I. MIHAIL

 Cel care a adus sportului slătinean o contribuţie deosebită  pentru afirmarea sa, colonelul Mihail Mihail s-a născut în 1890 la  Slatina.  Militar de cariera, un polisportiv înnăscut, practicând din tinereţe atletismul, fotbalul, ciclismul şi luptele, mai cu seamă sporturile de iarnă. Împreună cu Cristian Panaitescu, pune bazele secţiilor de înot, box, volei şi tenis de masă în sala Y.M.K.A. (Young Mens Christian Association – Asociatia Tinerilor Creştini ), unul din cele mai puternice centre sportive în  perioada interbelică.

A fost un organizator excelent al întrecerilor sportive, în  perioada 1941-1944 ( Cupele de război ), la mai multe ramuri de sport. Activitatea colonelului Mihail se confundă cu peste un sfert de veac din sportul slătinean, pe care l-a slujit cu credinţă  şi demnitate. A murit la 72 de ani  în 1962 la Bistriţa Năsăud.

DUMITRU DOBRESCU

S-a născut la 23 iulie 1928 în satul Runcuşoru, comuna Bala ( Mehedinţi ) la 6 Km de Herculane. Absolvă clasele gimnaziale la Liceul „ Diaconovici Loga” din Timişoara. In 1956 , devine student al Facultăţii de Construcţii Civile, Industriale si Agricole  din Timişoara Premiant în  toţi anii, sârguincios şi inteligent , polisportiv şi jucător de fotbal de exceptie.A fost sportiv de performanţă, crescut la „ Poli”  Timişoara, în anul 1959 marcând convocarea sa în lotul de tineret al României. A jucat la „ Stăruinţa Timişoara, „ Metalul” Bocşa şi patru sezoane la „Oltul” Slatina. Construieşte un număr impresionant de baze sportive şi spatii de agrement. La Slatina ,sălile de sport- de la şcoala 5, Şcoala Eugen Ionescu, Şcoala Ştefan Protopopescu, baza sportiva „ Sporting „ – Crisan I, Complexul sportiv 1 Mai Slatina , terenul „Metalurgistul „ Pentru cei peste 40 de ani de activitate sportiva şi de servicii aduse sportului românesc a fost distins cu „ Merite deosebite în activitatea sportiva „A fost „Cetăţean de onoare al municipiului Slatina „  A intrat în lumea umbrelor  la 11 decembrie 1996 .

 ION DIACONU


S-a născut la 29 iulie 1929 la Sineşti – Potcoava. Înregimentat de tânăr în mişcarea sportivă a muncit cu entuziasmul acelor ani – de după război, in Organizaţia Sportului Popular ( O. S.P. 1947 – 1950 ), în cadrul Comitetului pentru Cultura Fizica şi Sport ( C.C.F.S. 1951-1962 ) apoi în Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport ( C.N.E.F.S. ). A coordonat  activitatea sportivă  şi de masă  la Potcoava, Slatina şi Ramnicu – Vâlcea. A adus un nou avânt în fotbalul slatinean  ( la Oltul Slatina ) la sfârşitul anilor 1960 A  fost  secretarul clubului Dinamo Slatina, echipa de neuitat în eşalonul secund al fotbalului românesc. Cea mai buna echipa de lupte greco – romane „ Aluminiu „ Slatina , multiplă campioană naţională, medaliată în „Cupa Campionilor Europeni „ nu l-a uitat şi nu-l va uita niciodată pe Ion Diaconu. A fost neobosit mereu până în ultima clipă. A plecat dintre noi în primăvara anului 2003.